Abonare Newsletter
Retele Sociale

Parteneri de proiecte

 

 

 

        GARA DE NORD

 

Parteneri Media

alt

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

alt

 

alt

 

 

 

alt

 

alt

 

Avem 33 vizitatori online

Congres FIJET

Antalya, Turcia - al 57-lea Congres FIJET


Edi?ia din acest an a Congresului Federa?iei Interna?ionale a Jurnali?tilor ?i Scriitorilor de Turism (FIJET) a constituit un nou prilej de a-?i promova valorile organiza?ionale. La hotelul Belconti din sta?iunea turistic? Antalya ?i-au dat intalnire circa 200 de ziari?ti de travel de pe intreg mapamondul.

alt

Dezbaterile s-au concentrat in jurul temei "Threats against tourism industry", un subiect foarte actual care preocup? ?i afecteaz? in mod direct circula?ia turistic? din intreaga lume. Tijani Haddad, pre?edintele FIJET, a invitate reprezentan?ii mediei interna?ionale de turism s? munceasc? ?i in continuare sus?inut, in a?a fel incat fiecare articol s? reprezinte, metaforic vorbind, o replic? la gloan?ele trase de grup?rile teroriste. Terorismul interna?ional ?i-a propus s? creeze psihoze economice globale care au afectat ?i vor afecta circula?ia turistic?. Slah Attia (Egipt), vicepre?edinte al organiza?iei, a ar?tat c? Egiptul a resim?it puternic atentatele din ultimii ani. ??Conform UNWTO, la fiecare milion de turi?ti atra?i sunt create circa 200.000 de locuri de munc?, directe ?i indirecte. "Turismul este o activitate benefic?, ce mobilizeaz? resursele a peste 70 de ramuri industriale ?i prestatoare de servicii. Pe de alt? parte, turismul trebuie sus?inut ?i dezvoltatpentru c? el genereaz? stabilitate, echilibru ?i siguran??"? a mai precizat Georges Younes (Liban). Reprezentanta Turciei, Sema Kutlu, a vorbit despre aceast? industrie ce s-a dezvoltat spectaculos. Dac? in 1950 sosirile de turi?ti interna?ionali generau 25 de milioane, in 2011 se inregistrau venituri de 980 de milioane, iar pentru 2030 Organiza?ia Mondial? a Turismului se a?teapt? la incas?ri de circa 1,8 mii de miliarde de dolari. Actele de terorism afecteaz? turismul care furnizeaz? pe plan mondial peste 277 de milioane de locuri de munc? ?i contribuie la bugetul global cu 9,8%. Hakan Toksoz, general manager al complexului Belconti, a subliniat la randul s?u c? turismul contribuie la PIB-ul Turciei cu 11%, ceea ce inseamn? c? industria din care face parte sus?ine, in aceast? propor?ie, prosperitatea ?i pacea na?iunii.

alt

Pe agenda FIJET figureaz? in 2015, decernarea a 3 trofee Golden Apple, ce reprezint? Oscarurile Presei mondiale de turism. Nominaliz?rile au fost Dubrovnik (Slovenia), Ypres (Belgia) ?i Plovdiv (Bulgaria) care va fi in 2019 Capital? European? a Culturii. Cu acest prilej, FIJET a primit doi noi membri, organiza?iile din Arabia Saudit? ?i Malta. Pentru urm?torul Congres exist? oferte din Azerbaidjan ?i Cambodgia.

(Doina ?i Marian Constantinescu, Traveller Magazin - octombrie 2016)

Ecouri despre Congresul Mondial FIJET ed.53 in Romania

 

alt

alt

Dincolo de Dracula

Pentru a ne arata felul in care aceasta tara se schimba, Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, si Victor Radulescu, Presedintele PressTour FIJET Romania, ne-au ghidat intr-o calatorie de neuitat pe meleagurile romanesti…

Alaturati-va noua!

Este de netagaduit ca mitul, legenda si misterul lui Vlad Tepes, mai bine cunoscut sub numele Contele Dracula, este, poate, cea mai mare atractie turistica din aceasta minunata tara cu 22 de milioane de locuitori.

Pornim din capitala sa Bucurestiul, care, de la jumatatea secolului 19, este un oras dinamic si modern. Cu cele peste doua milioane de locuitori, isi pastreaza cu gelozie valorile istorice si trecutul sau care, la randul lor, ii ofera vizitatorului multe optiuni  de cunoastere si de bucurie.

Parcurgand sute de kilometri, pe ruta terestra, care leaga Bucovina, prin Transilvania, de Sighisoara, am vazut si simtit numeroase si frumoase locuri ale Romaniei, dezvaluindu-ne ceva in plus fata de caracterul, diversitatea culturala, etnica, religioasa si artistica ale acestei surprinzatoare tari, cu  minunate monumente de Patrimoniu UNESCO.

alt

 

In Cetatea Medievala Sighisoara, ne-am simtit ca facand parte din istorie, cu atat mai mult cu cat am participat la un real si surprinzator spectacol medieval al “Teatrului Scena” ,- Ordinului Cavalerilor Lup –, un exceptional grup de actori, condus magistral de Liviu Pancu, un tanar si excelent regizor-actor, profund cunoscator al ritualurilor, al istoriei si al traditiilor din regiune.

 

Sunt de neegalat arhitectura si majestuozitatea palatelor, castelelor si edificiilor din Romania, dotate cu mari saloane si lampadare gigantice, care surprind vizitatorul.

Dupa un tur extraordinar, parasim Romania cu senzatia ca ne-au mai ramas multe locuri de vazut, ca nu am avut timp suficient sa ne bucuram si mai mult de aceasta tara unica si de locuitorii sai cordiali  si ospitaliari, cu numeroase locuri minunate si unice, care merita vizitate negresit.

Hernan G. Posada - FIJET Panama

Cavaler Lup de Tg. Mures

Publicat in revista de mare tiraj, distribuita in noua tari din America Latina, “Mundo Social”,

Pag.160 – 164

                       

Miroslav Navara

        Unul dintre cele mai de succes

    Congrese Mondiale din istoria FIJET

 

Este, deja, a doua oar? în istoria FIJET, când românii ?i-au asumat responsabilitatea pentru a g?zdui o reuniune a jurnali?tilor de turism din intreaga

 lume, care în acela?i timp este în mod clar o ?ar? turistic? de succes ?i dore?te s?-?i exercite ?i ambi?ia lor.

                                                                                                   

            

alt


 

În timpul Congresului Mondial, participan?ii au tr?it experien?e de surpriz?, ca de exemplu, o plimbare nea?teptat? un tren istoric cu aburi pe linie îngusta (n.r.: la Moldovi?a); plimbare aventuroas? pe râu cu plute        

(Plute pe Bistri?a Aurie la Cioc?ne?ti)

 

 

A urmat Sighi?oara, unde am avut parte de un spectacol medieval magnific.

(n.r.: Scenariul si Regia – Liviu Pancu ?i Victor R?dulescu)

altalt

Participan?ii la Congresul Mondial FIJET în România sunt de acord, în cele din urm?, c? datorit? destinatiilor atractive de pe traseu, organizarea f?r? cusur, dar, de asemenea, ?i vremea extrem de favorabil?, congresul din acest an, 2011, poate fi considerat ca fiind unul dintre cele mai de succes din istoria FIJET.

Opinia lui Miroslav Navara publicat? in "Travel Trade Gazette" din Cehia

 

We live the exceptional experiance we had lived

alt

 

                                   "Dear Victor,

Now that the congress is over, I would like to extend to you, in my name and in the name of all Lebanese participants, our warmest congratulations for its success. It was one of the best organized and entertaining event we have ever attend.

                                                                                                        

 

 

 

 

alt

We will remember and for a long time, the beauty of Romania, its amazing landscapes and the wonderful places we have visited.

alt

 

 

 

We would like PressTour ROMANIA and all its staff that accompanied us during our stay and daily activities.Our thanks go also to every mayor of every town and village  and to all the Romanian people that welcomed us everywhere so warmly sharing with us the bread and salt.

 

We will undoubtedly recommend to our friends and to  Lebanese tourists to visit ROMANIA, take benefit from its amazing landscapes and live the exceptional experience we had lived.

We look forward for the day when you will visit our country to share with you the same experience.

With my best regards,

Georges Younes"

ALT FIJET LEBANON

 

 

 

alt

     More than PERFECT!

     Soryyy!!!

   We will remember and for a long time, 

   the beauty of Romania,

   its amazing landscapes

   and the wonderful places

   we have visited.

   

Amale Ghora: "Welcomed everywhere with music!!!"  

Amale Ghorra: Realmente Ana tinha a sensacao de estar fora desse mundo. 

                        Te recomendo ir la voces vao adorar esse pais.

    alt       

A Moldavia a Transilvania sao terras que pararam no tempo e espero que vao continuar assim. Our thanks go to you, Mr. Lup, for such a wonderfull congress, who was sometime more than PERFECT! Soryyyy!!!

Ana Paula M. Moretti: Parece ate que esta no seculo passado...rs..."Devolta para o futuro"...assistiu este filme???

Amale Gorra - ALT FIJET Lebanon

alt

 

Hermosa y culta Rumania


Querido Victor,

"Al llegar a Madrid, te envío mi afectuoso saludo y mil gracias por tu aportación al Congreso FIJET en la hermosa y culta Rumania"

Sursa text: Miguel Angel Garcia Brera, Vicepresedinte FIJET.


 

 

 

 

 

 

53th  FIJET WORLD CONGRESS  -   ROMANIA

Romania is a fascinating country

alt

REPORT  BY SALVATORE CIFALINO’ AT PALACE OF THE PARLAIMENT IN BUCHAREST -  SEPTEMBER, 18 – 2011

LADIES, GENTLMEN, AUTHORITIES, DEAREST COLLEGHES GOOD MORNING.

MY NAME IS SALVATORE CIFALINO.

I’M THANKING THE MINISTER OF THE TOURISM FOR ROMANIA AND THE MUNICIPALITY OF BUCHAREST FOR YOUR KIND HOSPITALITY AND TO ALL THOSE WHO HAVE BEEN INVOLVED IN THE SUCCESS OF THIS EVENT IN A MANING AMONG OTHERS OUR PRESIDENT TIJANI HADDAD, VICTOR RADULESCU - PRESIDENT FIJET ROMANIA, JIM THOMPSON, JACQUES  CAMPE, MADAME BERNADETTE- ROOX BONNETAIN.

APART FROM MY JOB AS A JORNALIST, I AM ALSO WORKING WITH THE PEOPLE’S UNIVERSITY “GIUSEPPE CRISTALDI” IN SICILY AS A TEACHER OF THE ITALIAN LANGUAGE TO FOREIGNERS. IN THIS UNIVERSITY THE NUMBER OF ROMANIANS IS IMPRESSIVE BECAUSE OF THEIR NECESSITY TO IMPROVE KNOWLEDGE OF ITALIAN AND ITS CULTURE. FOR MOST OF THESE ROMANIANS THE COURSES ARE COMPLETELY  FREE OF CHARGE AND ENABLE THEM TO BETTER INTEGRATE THEM SELVES INTO THE ITALIAN SOCIETY.

alt

AS A TEACHER I HAVE BECOME A TRUE FRIENDS OF THESE FOREIGNERS AND NOW BEING HERE IN THEIR NATION I HAVE REALIZED THAT THE BOND THAT UNITES US IS VERY VERY STRONG AND I HAVE FOUND  THE NATURAL RESOURCES IN ROMANIA THAT ARE INCREDIBLE ASA ALSO THE SOCIABILITY OF THE PEOPLE. THEIR SPONTANEITY CREATES AN EASY FEELING OF A BROTHERHOOD WITH ITALY.

I WANT TO CONCLUDE BY SAYNG THAT ROMANIA IS A FASCINATING COUNTRY WITH MANY PROSPECTS FOR FUTURE IN TOURISM. IT WILL DEPEND ON US, AS A JOURNALIST FOR TOURISM I ENGAGE TO SPREAD THE WORD IN OUR COUNTRIES.

THANKS TO EVERYBODY!

Sursa text & foto: SALVATORE CIFALINO

 

 

 

 

 

 

Recuno?tinta jurnali?tilor spanioli pentru echipa FIJET Romania,

care a organizat turneul într-un peisaj magnific al ??rii sale

alt

alt

alt

FIJET Espana 

 

O ?ar? frumoas? care a combinat natura cu dezvoltarea rural?,

f?r? a altera esen?a cea mai autentic?

 

alt

alt

Articol aparut in Gloriosa Gaceta del Mester

www.glorisomester.com

 


 

 

altShanghai. Suzhou. Huangzhou. Fengjing. Dac? doar primul nume v? spune ceva trebuie s? ?ti?i c? celelalte trei îi erau cunoscute lui Marco Polo. Precum aventurierul vene?ian acum 700 de ani a?a am r?mas ?i noi impresiona?i de fermec?toarele, la propriu, ora?e dimprejurul Shanghaiului. Mari lacuri, Marele Canal, faimoase planta?ii de ceai, fabrici de m?tase – iat? câteva argumente pentru a întreprinde o c?l?torie în zon?. Am avut ocazia s? ne familiariz?m aceste atrac?ii  pe parcursul lucr?rilor celui de-al 51-lea Congres al Federa?iei Interna?ionale a Jurnali?tilor ?i Scriitorilor de Turism (FIJET) organizat la Shanghai.

Chinezii nu pot fi impresiona?i de nimic din ceea v?d în America, în materie de ora?e ?i construc?ii. ?i asta pentru c? au toat? arhitectura ?i planificarea modern?, la ei acas?. Shanghai e str?lucitor atât ziua cât ?i noaptea. Se vede foarte frumos în timpul unei croaziere pe râul Huangpu, când, spre sear?, lumina apusului face metalul cl?dirilor mai cald, miile de geamuri str?lucitoare, râul molcom.
O zi o pute?i dedica f?r? gre? în a admira ora?ul de pe cele mai înalte structuri ale sale. Oriental Pearl TV Tower, cu al s?u punct maxim la 468 m, este cel mai înalt turn de televiziune din Asia. În interior, la baza sa, v? recomand?m s? poposi?i m?car dou? ore într-un excelent muzeu, care arat? evolu?ia ora?ului în ultima sut? de ani. Zeci de diorame, filme, fotografii de epoc?, ma?ini ?i reconstituiri  miniaturale ale str?zilor comerciale, bursei, s?lilor de bal ale ora?ului anilor ‘30, v? arat? un ora? îndr?gostit pe rând de me?te?uguri, comer?, tango, ?i mereu de noutate.

474 de metri mai jos!

Deschis? anul acesta, SWFC, cl?direa Centrului Financiar Shanghai, este momentan cel mai înalt observator din lume. Construit de japonezi, are o siluet? elegant?, cu o fereastr? de câteva etaje spre vârful care se îngusteaz?. La prima vedere seam?n? cu un deschiz?tor de sticle de bere. Lifturile urc? în mai pu?in de un minut pân? la etajul 97 (baza ferestrei), apoi sc?ri rulante ?i alt lift te duc la etajul 100. Aici te plimbi pe Sky Walk, un coridor de sticl?. Uitându-te în jos ai impresia c? se mi?c? ?i te cam ia cu ame?eal?. Podeaua este tot din sticl?, cu doar câteva por?iuni mate, ?i din anumite unghiuri se poate vedea pân? jos, în autostrad?. 474 de metri mai jos!

Când v-a?i s?turat de tehnologie ?i în?l?imi, coborâ?i în ora?ul vechi, în zona comercial? Yuyuan. Str?zile sunt pline de lume, la fel ?i podul roz, în col?uri, de pe lac, atelierele în care î?i po?i face poze în decor de epoc?. Copii dar ?i p?rin?i fac coad? s? se uite într-o... cutie de lemn. Omul ce-i încasa o sum? derizorie, mânuia în spatele draperiei p?pu?i, animând sceneta cu voce, muzic?, zgomote. Tot aici, gr?dina Yuyuan, v? preg?te?te suflete?te pentru frumuse?ile provinciei.

Frunze de lotus ?i m?tase

Ora?ele provinciei se spune c? sunt mici. Au între… 6-8 milioane de locuitori fiecare. Asem?n?toare în cartierele noi, ele atrag prin p?r?ile tradi?ionale. Suzhou, la trei ore cu ma?ina de Shanghai, are o strad? veche, restaurat?, denumit? Shantang, cu magazine de me?te?ugari. Casele dau, în mod tradi?ional, c?tre un canal. Gr?dina Lingering este îns? motivul pentru care ne-am întoarce aici. E un loc în care ai vrea s? r?mâi, numai tu cu frunzele de lotus, cu muzican?ii din pavilion. Construit? pe în?l?ime, împrejurul unui l?cule?, cu pavilioane de stat ?i meditat în fiecare anotimp, este una din cele patru gr?dini clasice din Suzhou, din perioada secolului al XV-lea.
M?tasea sudului Chinei a atras europenii de sute de ani. De sunte?i un brav urma?, e recomandat? o vizit? la prima fabric? de stat, deschis? în urm? cu 60 de ani. De?i pre?urile de magazin central nu se justific?, interesant e s? vezi cum se face m?tasea, de la vierme la produsul finit.

Ceaiul dragonului ?i Buda care râde


Hangzhou este la dou? ore distan?? de Suzhou. Vizita la Templul budist Lingyin te aduce fa?? în fa?? cu figura s?n?toas? a lui Buda care râde. C? te fotografiezi cu el în stânca din gr?dina templului ori în ora?, pe Hefang, cu statuia str?lucind ca de aur, e de bun augur.
Strada Hefang e vechea comercial? din Hangzhou, vie, excelent ref?cut? pentru turi?ti, decorat? cu ?iraguri de lampioane ro?ii. În magazinele de ceai ?i se arat? cum se sorteaz? frunzele ?i po?i gusta din diverse sortimente ?i calit??i de ceai verde. Farmaciile expun tot felul r?d?cini ?i ierburi miraculoase. Lini?tit, relaxant, a?ezat pe dealuri, beneficiind de calmul marelui West Lake, ora?ul e spledid. Nu degeaba, printre chinezi e renumit ca cel mai frumos din toat? ?ara. Întreaga zon? central? e numai un parc, o p?dure de fapt, cu c?su?e tradi?ionale ori vile. Planta?iile de ceai sunt renumite în lume: de un verde umed toamna, cu arbu?tii a?eza?i în ?iruri, cu mici lacuri ?i case de ceai pierdute printre copaci, peisajul oferit se pate încadra în “mai frumos decât în filme”.
În plus aici începe una dintre minunile inginere?ti ale Chinei: Marele Canal. Cu o lungime de aproximativ 1800 de kilometri, el se îndreapt? c?tre nord ?i ajunge pân? la Beijing. Construit acum 2500 de ani, este cel mai lung ?i cel mai mare canal existent în lume.

Fascina?ia apelor sudului

Fengjing, la ceva mai mult de o or? de Shanghai, e ora?ul pe ap? ce merit? un reportaj întreg. De aceea îi vom p?stra secretele pentru un num?r urm?tor. V? spunem acum doar c? are savoarea unei Chine ghicite, a unei lumi care se pierde natural, f?r? p?rere de r?u, cu oameni stând pe scaune, în str?d?, privind lumea ca un spectacol. O atrac?ie a zilei a fost, f?r? îndoial?, parada dragonilor. Momentul în care un jurnalist român, reprezentantul redac?iei noastre, a fost invitat s? ia locul unui dansator. ?i astfel am fost surprin?i de fotografii cotidianului Shanghai Daily care a publicat ?i un fotoreportaj de la acest eveniment.

(Revista Traveller Magazin, nr. 68, Noiembrie 2009)

DOINA, SÎNZIANA & MARIAN CONSTANTINESCU
 

altDup? aproape dou? decenii de absen??, ca urmare a unei munci asociative deosebite, România a revenit ca membru, cu drepturi depline de vot, în Federa?ia Interna?ional? a Jurnali?tilor ?i Editorilor de Turism (FIJET).

Evenimentul a fost consemnat în timpul lucr?rilor celui de-al 50-lea Congres FIJET, ce s-au desf??urat  la Ljubliana (Slovenia). Al?turi de ?ara noastr? (reprezentat? de delega?ia Clubului Presei de Turism din România – Corina Scarlat, vicepre?edinte, Victor R?dulescu, vicepre?edinte ?i Doina Constantinescu, membru fondator), au mai fost validate ?i organiza?iile na?ionale de profil din Liban ?i Republica Panama.

Evenimentul a atras peste 250 de jurnali?ti ?i scriitori de turism din 30 de ??ri. Readerarea ??rii noastre, prin Clubul Presei de Turism din România a fost apreciat? drept un mare câ?tig de c?tre liderii FIJET. Organiza?ia noastr? este  considerat?, prin m?rimea ei - circa 40 de membrii -, una dintre cele mai importante din renumita familie a jurnali?ti de turism. În timpul lucr?rilor Congresului mondial reprezentan?ii no?tri au lansat invita?ia ca anul viitor, probabil în luna mai,  Comitetul executiv al FIJET s?-?i desf??oare lucr?rile la Bucure?ti. Invita?ia a fost evaluat? drept „extrem de oportun?” ?i pentru a cunoa?te atrac?iile turistice ale României.

altDintre obiectivele majore ale FIJET pre?edintele Tijani Haddad (Tunisia), a ar?tat c? ?elul organiza?iei  este de a „înt?ri credibilitatea organiza?iei care va da greutate activit??ilor noastre, prestan?? ?i o influen?? real? în parteneriatele pe care le avem cu structurile interna?ionale. Mi-am propus s? dau mai mult? aten?ie activit??ilor regionale ?i na?ionale. Ele trebuie s? fie mai eficiente, mai profesioniste, mai bine structurate. Membrii trebuiesc accepta?i în principal ca valori profesionale. Pe de alta parte, trebuie s? înt?rim situa?ia financiar? a organiza?iei, pentru a dezvolta activitatea ?i a da mai multe oportunit??i membrilor no?tri prin apartenen?a la FIJET. Vom dezvolta rela?iile cu organiza?iile interna?ionale ?i profesionale (UNWTO, FUAAV, IHA, IATA, UNESCO) etc. În aceea?i m?sur?, FIJET trebuie s? se deschid? ?i mai mult c?tre tinerele genera?ii. Ele sunt viitorul nostru.”

La rândul s?u Drago Bulc, pre?edintele organiza?iei jurnali?tilor sloveni de turism, FIJSLOV, organizatorul congresului, a decis s? devin? membru în Comitetul Executiv FIJET pentru c?: „Am credin?a c? dup? 38 de ani de  experien?? pot contribui la eforturile de modernizare a FIJET ca o organiza?ie mondial? reprezentativ? a jurnali?tilor de turism. Am motiva?ii clare de a fi foarte activ în promovarea organiza?iei, în atragerea de noi membri ?i, în special, de  noi organiza?ii na?ionale.” Jim Thompson (SUA), membru în Comitetul Executiv,  a fost îns?rcinat s? revitalizeze structurile de comunicare. El va restructura newsletter-ul ?i website-ul FIJET. „Cele dou? instrumente vor între?ine vectorii de comunica?ie între membri, permin?ând organiza?iei noastre s? ia decizii mult mai rapide, s? fie mai flexibil? ?i deschis?. Astfel vom crea o nou? o viziune pentru viitorul FIJET.”

(Revista Traveller Magazin, nr. 56, noiembrie 2008)

Autor: SINZIANA CONSTANTINESCU

CONGRES FIJET: Transilvania

     Transilvania, mai mult decat te astepti (2)

alt

 

Vizita de documentare a celor 200 de jurnali?ti ?i editori de travel din întreaga lume a continuat, dup? Bucovina, cu un periplu în Transilvania. Cel de-al 53-lea Congres al Federa?iei Interna?ionale a Jurnali?tilor ?i Scriitorilor din Turism (FIJET), organizat pe baza unui proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET ROMÂNIA, în parteneriat ?i cu sprijinul logistic al Ministerului Dezvolt?rii regionale ?i Turismului (MDRT), a inclus alte experien?e  memorabile.

 

AM DEVENIT CAVALERI AI ORDINULUI CAVALERILOR LUP

Primul popas al vizitei de documentare a fost la Pasul Tihu?ei. Aici ne-am întâlnit cu statuia scriitorului Bram Stoker ?i amintirile Contelui Dracula. Un pahar de ?uic? ro?ie, ne-a transmis ceva din misterul locului ?i mai pu?in despre obiceiurile unui vampir n?scut în scutecele de celuloid. De acolo ne-am îndreptat spre Cetatea Medieval? a Sighi?oarei unde am avut parte de dou? nop?i magice ?i misterioase. Primirea la por?ile vechiului burg a fost înc?rcat? de istorie ?i de punerea în scen? a unui ritual în care to?i invita?ii prezen?i au fost înnobila?i cu diploma „Ordinul Cavalerilor Lup”, pasaport de libera circulatie in tara lui Dracula.

Citeşte mai mult...