Abonare Newsletter
Retele Sociale

Parteneri de proiecte

 

 

 

        GARA DE NORD

 

Parteneri Media

alt

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

alt

 

alt

 

 

 

alt

 

alt

 

Avem 83 vizitatori online

Congres FIJET

altÎntre 9 ?i 15 octombrie a avut loc la Shanghai (China) al 51-lea Congres al Federa?iei Interna?ionale a Jurnali?tilor ?i Scriitorilor de Turism (FIJET). România a fost reprezentat? de o delega?ie a Clubului Presei de turism - PressTour, singura asocia?ie membr? a FIJET din ?ara noastr?. Din aceasta a f?cut parte ?i staff-ul revistei noastre. Peste 250 de jurnali?ti din toat? lumea s-au reunit la hotelul Portman Ritz - Carlton Shanghai pentru a participa la lucr?rile congresului dar ?i la programele de documentare organizate de FIJET în parteneriat cu Administra?ia Turismului din  Shanghai.

Încotro se îndreapt? FIJET ?
 
Conform Organiza?iei Mondiale a Turismului (OMT) circula?ia turistic? mondial? a sc?zut anul acesta, în func?ie de ?ar?, cu 5-10%. Tema celui de al 51-lea Congres a fost “Rolul jurnali?tilor în abordarea crizei economice ?i financiare în turism”. Pre?edintele FIJET, Tijani Haddad, a deschis sesiunea de comunic?ri cu observa?ia c?, în ciuda sc?derii traficului turistic în 2009, “turismul a devenit o parte a activit??ii cotidiene, ceva deja obi?nuit.”

În 2009 Elve?ia a aderat la FIJET, iar dintre asocia?iile mai vechi, în urma unor clarific?ri juridice, au revenit Polonia ?i Liban. FIJET are peste 700 de membri cotizan?i. Anul viitor se va ajunge, dup? estim?rile pre?edintelui Haddad, la 1.000 de jurnali?ti. Din 2010 va ap?rea o nou? categorie, cea a membrilor afilia?i, ce  care va cuprinde diverse tipuri de companii ori sponsori. Tot de anul viitor federa?ia va edita o revist?. Preocuparea pentru preg?tirea tinerilor jurnali?ti de turism, care este o prioritate a FIJET,  va fi concentrat? anul viitor pe dou? stagii profesionale ce vor fi organizate, în primul semestru, în Tunisia ?i Slovenia.

altCu ocazia întâlnirii de la Shanghai, pre?edintele FIJET a anun?at loca?iile urm?toarelor congrese. Astfel Turcia va organiza întâlnirea din octombrie 2010 la Istanbul ?i Bodrum, în timp ce Egiptul va primi Congresul FIJET în 2012. Cât despre 2011 ?ara nu a fost înc? stabilit?. Pe acest culoar de ni?? delega?ia Clubului Presei de Turism din  România a prezentat propunerea, inten?ia ?i invita?ia de a g?zdui cel de-al 53-lea congres la Bucure?ti. În acest context conducerea Clubului a transmis  mesajul ministrului turismului din ?ara noastr? care  a adresat mul?umiri pre?edintelui FIJET, Tijani Haddad, ?i conducerii federa?iei pentru aprecierea fa?? de turismul românesc, manifestat? prin decernarea celor trei trofee Golden Apple ??rii noastre. Dup? cum se ?tie ele au revenit zonelor turistice M?rginimea Sibiului ?i Rezerva?iei Biosferei Delta Dun?rii, respectiv companiei aeriene române?ti Blue Air. De asemenea, ministrul român al turismului i-a asigurat pe  jurnali?tii de turism din FIJET c? apreciaz? aportul acestora la dezvoltarea turismului, prin promovarea destina?iilor din toate ??rile lumii. În acela?i mesaj ministerul turismului ?i-a manifestat sus?inerea pentru desf??urarea Congresului FIJET din anul 2011 în capitala ??rii noastre.


Unde sunt cheile turistice din Shanghai ?

La evenimetul organizat de FIJET au participat ?i reprezentan?i ai autorit??ilor locale, care au subliniat c? v?d congresul ca pe o oportunitate de a promova peste tot în lume Expozi?ia Mondial? din 2010, care va fi g?zduit?, în premier?, de Shanghai. Astfel doamna Zho Wen - Vice mayor al Guvernului Municipal Shanghai a invitat jurnali?tii s? cunoasc? “adev?ratul Shanghai”, ocazie cu care domnul Dao Shuming, pre?edintele Administra?iei Turistice a Municipiului Shanghai, a f?cut o introducere în turismul local. “Shanghai este ora?ul unei armonioase fuziuni culturale, în care Estul întâlne?te Vestul, o combina?ie între tradi?ie ?i modernitate, un ora? captivant noaptea, a c?rei frumuse?e vine din vibra?ia ?i vitalitatea sa” a spus Dao Shuming. El a subliniat de asemenea c? prin World Expo 2010 autorit??ile locale vor îmbun?t??i imaginea ora?ului, atr?gând ?i mai mul?i vizitatori în Shanghai ?i împrejurimi.

La rândul s?u, cu ocazia unui dineu de afaceri doamna Connie Chen, vice-pre?edinte al Administra?iei Turistice a Municipiului Shanghai a subliniat uria?ul poten?ial al ora?ului. Shanghai are 18 milioane locuitori. El prime?te anual de 120 milioane de vizitatori. Este legat prin zboruri directe cu 110 ora?e din 48 de ??ri, datorit? celor dou? aeroporturi ale sale: Pudong ?i Hongqiao. Anul trecut ora?ul oferea în jur de 100.000 camere de hotel ?i 240 km de linii de metrou! Estim?m c?, pân? în 2015, aeroportul Pudong va putea gestiona un trafic de 60 milioane persoane pe an. Toate aceste investi?ii ne permit s? proiect?m ora?ul în topul celor mai c?utate destina?ii turistice din lume. Vorbim de un ora? al tradi?iilor, al centrelor de afaceri, al unor complexe hoteliere excep?ionale ?i mai ales vorbim de un ora? cu un poten?ial prezent ?i viitor extrem de generos. De aceea am fost onora?i s? g?zduim al 51-lea Congres al FIJET, pentru ca jurnali?tii de turism din întreaga lume s? ne cunoasc? la noi acas?”. În alocu?iunea sa pre?edintele FIJET, Tijani Haddad, a ?inut s? mul?umeasc? gazdelor ?i s? sublinieze c? “evenimentul de la Shanghai reprezint? cu siguran?? prin programul s?u ?i condi?iile oferite, cel mai reu?it congres din istoria FIJET”.

Ce vrea World Expo 2010?

Tema Expozi?iei Mondiale de la Shanghai este “Un ora? mai bun, o via?? mai bun?”, World Expo 2010 fiind prima din lume care se concentreaz? pe protec?ia mediului ?i dezvoltare echilibrat? a ora?elor. De asemenea, dup? Olimpiada de la Beijing din 2008, acesta este cel de al doilea mare eveniment care readuce China, din nou,  în prim planul competi?iei turistice mondiale.

Jurnali?tii prezen?i la congresul FIJET au vizitat ?antierul viitoarei expozi?iei de la Shanghai. În inima metropolei, el se întinde pe 5,28 km p?tra?i, pe ambele maluri ale râului Huangpu, pe locul unei foste o?el?rii ?i a unui mare ?antier naval. ??rile participante ?i-au gândit fie cl?diri de sine st?t?toare, fie construc?ii în cadrul pavilioanelor dedicate fiec?rui continent în parte. Proiectele, cât mai originale, ciudate ori futuristice trebuie s? respecte regulile care prev?d: design ecologic, controlul polu?rii, construc?ii, management ?i transport ecologice. Tehnologiile inovatoare folosite presupun: valorificarea energiei solare, ma?ini de transport cu zero emisii de gaze, reciclare, folosirea resurselor geotermale în înc?lzire, crearea de mai mult spa?iu verde. Dac? sunte?i curio?i, va putem spune, c? proiectul României poart? denumirea de Greenopolis, iar cl?direa are o form? de m?r... mu?cat! Pavilionul Chinei, una dintre cele cinci structuri permanente ce vor r?mâne dup? încheierea expozi?iei, este denumit Coroana Oriental?. De culoare ro?ie, culoarea Chinei, cl?direa are 69 m în?l?ime ?i este aproape gata.

Cifre ?i ambi?ii

Bugetul estimat pentru World Expo 2010 este de 4,18 miliarde dolari. Shanghaiul conteaz? cu aceast? ocazie pe 70 milioane vizitatori, dintre care doar 3,5 milioane din afara Chinei. Domnul Hong Hao, director of the Bureau of Shanghai World Expo Coordination, a comentat, în cadrul întâlnirii cu membrii FIJET, cifrele legate de eveniment. “În mometul de fa?? s-au vândut peste 8 milioane de bilete asta ?i datorit? faptului c?, pentru prima dat? în istoria expozi?iei, totul se poate face online. În interior vor lucra anul viitor 70.000 de voluntari, din China dar ?i din afara ei. Sunt planificate, de asemenea 20.000 de activit??i culturale” – a spus Hong Hao. În ceea ce prive?te capacitatea de cazare, pân? în 2010 în Shanghai vor ap?rea 33 de noi hoteluri, cu 14.080 paturi. În plus, special proiectat, Expo Village va mai aduce 7.000 camere de hotel.

“Capacitatea total? de cazare a zonei metropolitane este de 400.000 persoane pe zi. Se poate ajunge la un maxim de 800.000, incluzând ?i posibilitatea de cazare în locuin?e private” a ad?ugat liderul expozi?iei mondiale. Deschiderea World Expo 2010 va avea loc în seara de 30 aprilie, iar expozi?ia va dura 184 zile de zile, în perioada 1 mai -31 octombrie 2010. Aici vor fi g?zdui?i 242 participan?i: 192 ??ri ?i 50 organiza?ii interna?ionale. Luna mai va fi dedicat? continentului european, urmând manifest?rile Africii, Americii, Oceaniei, Asiei. Expozi?ia se va închide în  octombrie, luna aniversar? a Chinei.

(Revista Traveller Magazin, nr. 67, Octombrie 2009)

SÎNZIANA, DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU

MULTUMIRI PENTRU SPRIJINUL ACORDAT COMPANIEI ACCENT TRAVEL & EVENTS
 

FIJET leaga Istanbul de Bodum si Bucuresti (I)

altCapitala Culturala a Uniunii Europene in 2010 orasul Istanbul a fost la inceputul lunii octombrie si gazda celui de al 52-lea Congres Mondial al Federatiei Internationale a jurnalistilor si scriitorilor de Turism (FIJET). Romania a fost desemnata ca tara organizatoare a urmatorului congres.

Peste 250 de profesionisti, printre care si reprezentati ai PressTour Romania, au bifat, in sapte zile, cateva din cele mai interesante obiective turistice dar si unitati de cazare din Istanbul si Bodrum. Lucrarile congresului au avut ca tema centrala discutii legate de efectele negative ale globalizarii asupra produselor turistice din intreaga lume.

Ce facem cand avem turistii prea multi!

“Diversitatea culturala este principala bogatie a produsului turistic”
– a comentat  Tijani Haddad, presedintele FIJET. “Ea este amenintata de natura, activitatile umane si de globalizare” a mai spus el. Ideea a fost sustinuta si de prezentarea facuta de Ilber Ortayli, profesor de cultura si arheologie, director din 2004 al faimosului muzeu Topkapi. El a vorbit despre evolutia turismului cultural in Turcia si a subliniat faptul ca, acum, marea provocare cu care se confrunta institutia pe care o conduce, dar si altele similare, este posibilitatea de gestionare a valurilor de turisti. “In anii 60 Turcia, centrul civilizatiei bizantine dar si greco romane, era o tara inchisa. Aveam abea 120 000 de vizitatori pe an. Azi Turcia primeste aproape 30 milioane de turisti anual iar numarul de muzee a crescut la 150. Topkapi inregistreaza 3,5 milioane intrari, intre 10-15.000 de oameni pe zi. Este o cifra foarte mare” – a spus Ilber Ortayli.

altATURJET, Asociatia turca a Scriitorilor si Jurnalistilor de Turism, a inclus in programul viozitelor de documentare, pe langa atractiile clasice ale Cornului de Aur (Marele Bazar, Moscheea Albastra, Hagia Sofia) si elemente de mare rafinament. Spectacolul de muzica militara al armatei otomane oferit de garda palatului Topkapi, plimbarea pe Bosfor, dar si vizitarea unui hotel butic, unic in oras, Les Ottomans, au fost cateva din momentele inedite, gandite de Ozcan si Ertan Sandikcioglu, presedintele respectiv vicepresedintele ATURJET.

Pozitia Romaniei in jocul promovarii

Tot pe moneda multiculturalitatii a mizat si Eugen Curteanu, secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. El a prezentat invitatia ministrului Elena Udrea catre FIJET, ca Romania sa gaduiasca in anul 2011, al 53-lea Congres. “Romania este o tara multiculturala, iar diversitatea culturala este baza promovarii” a spus Curteanu. El a vorbit de necesitatea crearii unei imagini pozitive pentru tara noastra, lucru care se poate realiza si cu ajutorul jurnalistilor. "MDRT recunoaste rolul important pe care FIJET il are in dinamica pietei internationale de turism si sprijina actiunile acestuia de promovare a relatiilor internationale, prin intermediul turismului si al presei de turism” a adaugat el.

alt"Romania este cu adevarat una dintre destinatiile turistice mari din lume", a declarat Jim Thompson, director Congrese si Reuniuni al FIJET. “Diversitatea de locatii oferite de tara dumneavoastra, care a primit, deja, din partea noastra trei Mere de aur in anul 2009 si unul in anul 1975, va oferi o bogatie de materiale si experiente noi pentru membrii nostri, jurnalisti si scriitori de turism. Stiu ca va fi un eveniment spectaculos ", a mai spus Thompson.

Lucrarile congresului s-au incheiat cu premierea celor care au paticipat anul acesta la Prima Academie pentru tineri jurnalisti, organizata de FIJET in Slovenia, la Bled. Cele doua distinctii au revenit lui bulgarului Sava Veselinov Chapanov, pentru fotografie turistica si Georgianei Maria Leanca, redactor acasa.ro

In prezent FIJET totalizeaza 600 de membri, din 35 de tari ale lumii. Congresul din Romania (toamna lui 2011) va fi urmat de reuniuni profesionale in Egipt si posibil Panama in 2013.
(Traveller Magazin nr 79, Octombrie 2010)

DOINA & SINZIANA CONSTANTINESCU
Multumiri pentru sprijinul acordat ACCENT TRAVEL & EVENTS
 

Al 50-lea Congres Mondial FIJET (The 50th FIJET World Congress) in presa straina

“Per Most na Soci?”, chiediamo direttamente in italiano, ormai ben abituati, come siamo venendo da Sud-Ovest, ad usarlo tranquillamente, qui in Slovenia, per dialogare. Indifferentemente, anzi spesso da molti anche meglio accolto, rispetto all’universale, pure qui di diffusissima conoscenza popolare, esperanto anglosassone.

“Questa č Most na Soci”, ci risponde, con una cadenza ben piů austro-ungarica, l’esile, attempato, evidentemente unico gestore della stazione di servizio posizionata, insieme ad uno sparuto gruppo di case, presso un brusco crocevia di strade di montagna. L’intrinseca severitŕ fonetica di pronuncia del nostro primo interlocutore del posto lasciando in qualche modo intendere una sua, forse inesistente, in ogni caso non piů che accennata, sfumatura di rimprovero per quell’invero un po’ bonariamente rilassato senso dell’orientamento dimostrato, nel tono sobrio di quelle tre parole di quell suo un po’ contratto, difficilmente piů ermetico benvenuto.

Non ce ne vogliano, comunque, tutti gli altri, diversi, e, poi scopriremo, molto accoglienti abitanti di questo compatto, quanto naturalisticamente e viariamente rilevante, villaggio montano nel cuore dei complessi montuosi del centro-Nord della Slovenia, ma, a causa di un’endemica carenza di indicazioni, non solo turistiche ma anche ordinariamente stradali, unita all’alquanto nebbiosa giornata, che lasciava poco risolvibili I contorni del paesaggio e dell’abitato, accorgersi di essere arrivati nel loro paese non era, in tali condizioni, impresa facile per chiunque.

Citeste continuarea pe bonelliconsulting.com

CONGRES FIJET: Bucovina

 

FIJET: Bucovina ?i Transilvania ?i-au pus ofertele pe mas? (1)

alt

Ce reprezint? FIJET ? Federa?ia Interna?ional? a Jurnali?tilor ?i Editorilor de Turism (World Federation of Tourism Journalists and Writers)., cea mai veche asocia?ie din aceast? breasl?. A luat fiin?? în 1954, la Paris ca organiza?ie non-profit, ?i a?a a r?mas pân? azi când din ea fac parte peste 800 de membrii, ce activeaz? în 40 de ??ri, prin asocia?ii de sine st?t?toare, ce reprezint? filiale ale FIJET.

UN CONGRES NUMIT DORIN??. România a disp?rut de pe aceast? pia?? în urm? cu aproape 15 ani, datorit? ?i faptului c? asocia?ia care o reprezenta s-a uzat moral ?i fizic. 

alt

Cu mai bine de 3 ani în urm? s-a înfiin?at la Bucure?ti, prin voin?a liber? a peste 20 de membrii fondatori Clubul Presei de Turism. Acesta a reu?it, în foarte scurt timp, s? readuc? preocup?rile de breasl? în aten?ia unor organiza?ii interna?ionale. În 2008 se reînoad? o tradi?ia. Clubul devine membru cu drepturi depline al FIJET, reprezentând România.  Foarte, activi,  editorii ?i scriitorii români – condu?i de Victor R?dulescu -, au reu?it s? aduc? la Bucure?ti trei evenimente: O sesiune de lucr?ri a Consiliului Director, prilej cu care au fost inspectate mai multe destina?ii turistice de top; Stabilirea ?i decernarea a 3 trofee Golden Apple (Pomme d’Or), ce au revenit Zonei M?rginimea Sibiului, Rezerva?iei Biosferei Delta Dun?rii ?i companiei aeriene Blue Air (2009) ?i, în septembrie, Organizarea celui de-al 53-lea Congres Mondial FIJET, la Palatul Parlamentului.

Citeşte mai mult...

CHINA ca un spectacol (III)

altAi putea face un tur al Chinei doar mergând pe urma unor perseveren?i ?i ambi?io?i coregrafi, dansatori ?i regizori. O c?l?torie în China pentru a-i viziona spectacolele. Merit?! Nu exager?m. De aceea, mai mult decât cuvintele, vom l?sa  imaginile fotografice s? vorbeasc?.

Din Shanghai nu po?i pleca f?r? s? mergi, pentru o or?, la ERA. Un spectacol acrobatic, cu elemente multimedia, foarte antrenant, care combin? armonios riscul acrobatic ?i plutirea m?t?surilor. Jonglatul cu vase de por?elan, s?riturile prin cercuri multiple, roata pe care arti?tii merg lega?i la ochi în timp ce ea se învârte – toate sunt excelente. Momentul îndr?gosti?ilor lega?i cu panglici, care danseaz?, în aer, deasupra scenei, te abandoneaz? în melancolie. Num?rul de final e hipnotic: într-o sfer? de fier, intr? de la unu pân? la ?ase motocicli?ti, care se rotesc continuu. ERA este cotat drept cel mai bun spactacol acrobatic multimedia din lume.

Dansul farfuriilor ?i al computerelor

Suzhou, or??elul de provincie despre care v? aminteam în num?rul trecut, e interesant ziua. Noaptea se transform? ca în pove?ti, de nerecunoscut. Spectacolul începe cu terasa unui hotel ce ne-a smuls efectiv exclama?ii de uimire: Crowne Plaza Suzhou. Terasa ce d? pe malul lacului, - cu debarcader, piscin?, pes?ru?i decorativi – este locul cel mai bun de unde po?i admira, în fiecare sear?, luminile cl?dirilor din împrejurimi. Al?turi, o fântân? artezian? î?i salt? apele pe muzic?. În noul centru cultural al ora?ului spectacolul pus în scen?, introduce un ansamblu artistic foarte tân?r. Numerele sunt pline de prospe?ime: dansul cu farfuriu?e învârtite la extremitatea unor be?e, c???ratul pe bambu?i, baletul noilor tehnologii etc.

Romeo ?i Julieta plutind pe ape

Din Huangzhou, West Lake este locul pe care nu-l vei uita niciodat?. Cea?a, ce acoper? uneori lacul ziua, aminte?te de picturile vechi chineze, de lumea apelor unui sud melancolic. Din nou, noaptea vine cu un spectacol. “Impresie” este regizat de cel ce a gândit tot aranjamentul artistic de la Olimpiada din Beijing: Zhang Yimou. E greu de descris ?ocul artistic, vizual, cultural, care ne-a încercat pe parcursul reprezenta?iei. Imagina?i-v? deci! Lumea se a?eaz? afar?, pe gradene, e r?coare, nu realiz?m prea bine ce e în fa?? c?ci e întuneric.

altSe sting luminile ?i se anun?? începutul. Zvâcnind, reflectoarele se aprind, luminând în valuri de culoare, suav ori puteric, maluile lacului ce ti se întinde în fa??, pe post de scen?. Case ?i b?rci plutesc pe lac, muzica înv?luie venit? de nu ?tii unde, iar arti?tii, cu sutele, joac?, se lupt? ?i danseaz? în ap?! Cu frunze de lotus, pe?ti portocalii, lebede luminoase, ei danseaz? pe melodia unei eterne pove?ti de dragoste, în care sufletele celor ce nu pot împ?ca o lume, se reg?sesc, dup? moarte, în alta. O variant? chinezeasc? a eternei iubiri dintre Romeo ?i Julieta. Structurile scenei se ridic? de sub ap?, u?or, ?i produc o ploaie fin?, ce?oas?, albastr?, verde, fumurie... R?mâi mut, luminile se sting, realizezi c? trebuie s? aplauzi, dar parc? nu mai ai for??. Emo?ia consumat? nu e îndeajuns ca s? r?spl?teasc? efortul ?i gândirea celor ce au produs o asemenea reprezenta?ie.

Dansul – marea provocare a dragonilor

Înspre centrul Chinei, la Xian, unde lumea ajunge ca s? vad? solda?ii de teracot?, sunt la mare c?utare spectacolele cu teme istorice. Mai comerciale, îns? cu decoruri picturale ?i numere excelente, ele sunt o panoram? a simbolurilor artistice  tradi?ionale: dansurile cu panglici, percu?ie, tobe ?i talgere, dansul dragonilor.

Dac? ve?i ajunge în nord, în capital?, merit? cu prisosin?? s? intra?i la Opera din Beijing. Spectacolul, care face de ani buni sala plin?, e ceva mai greu de în?eles de turi?tii europeni dar toate dialogurile, titrate ?i în englez? pe panouri electronice laterale, au sensuri profunde ?lefuite de trecerea timpului. În stil tradi?ional chinez, în prima scen? împ?ratul pierde lupta iar împ?r?teasa se sinucide. Al doilea tablou, lung ?i comic, prezint? lupta maimu?ei bucluca?e cu solda?ii trimi?i de Buda. Costumele str?lucitoare, machiajul, m??tile ?i barba fals?, pasul, vocea pe nas, strident?, dar mai ales interpretarea, sunt elementele de la care trebuie s? pornim în în?elegerea ?i aprecierea unui asemenea spectacol.

În finalul acestui ultim reportaj, legat ceea ce am putut admira în China cu ocazia celui de-al 51-lea Congres al FIJET (Federa?ia Interna?ional? a Jurnali?tilor ?i scriitorilor de turism) g?zduit de magicul Shanghai, v? mai dezv?luim înc? o întâmplare frumoas?. ?i ea ?ine tot de spectacolul turismului. Românii au f?cut parte dintr-o reprezenta?ie ad-hoc pe care jurnali?tii chinezi au redat-o în ziarele de a doua zi. Unul dintre cei trei editori ai revistei noastre a r?spuns provoc?rii  dragonului, s-a costumat ca atare ?i a dansat pentru prosperitatea anului ce va veni, secven?? surprins? de un fotoreporter al cotidianului Shanghai Daily.

(Revista Traveller Magazin, nr. 69, Decembrie 2009)

MARIAN, DOINA & SÎNZIANA CONSTANTINESCU