Abonare Newsletter
Retele Sociale

Parteneri de proiecte

 

 

 

        GARA DE NORD

 

Parteneri Media

alt

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

alt

 

alt

 

 

 

alt

 

alt

 

Avem 81 vizitatori online

CONGRES FIJET: Bucovina

 

FIJET: Bucovina ?i Transilvania ?i-au pus ofertele pe mas? (1)

alt

Ce reprezint? FIJET ? Federa?ia Interna?ional? a Jurnali?tilor ?i Editorilor de Turism (World Federation of Tourism Journalists and Writers)., cea mai veche asocia?ie din aceast? breasl?. A luat fiin?? în 1954, la Paris ca organiza?ie non-profit, ?i a?a a r?mas pân? azi când din ea fac parte peste 800 de membrii, ce activeaz? în 40 de ??ri, prin asocia?ii de sine st?t?toare, ce reprezint? filiale ale FIJET.

UN CONGRES NUMIT DORIN??. România a disp?rut de pe aceast? pia?? în urm? cu aproape 15 ani, datorit? ?i faptului c? asocia?ia care o reprezenta s-a uzat moral ?i fizic. 

alt

Cu mai bine de 3 ani în urm? s-a înfiin?at la Bucure?ti, prin voin?a liber? a peste 20 de membrii fondatori Clubul Presei de Turism. Acesta a reu?it, în foarte scurt timp, s? readuc? preocup?rile de breasl? în aten?ia unor organiza?ii interna?ionale. În 2008 se reînoad? o tradi?ia. Clubul devine membru cu drepturi depline al FIJET, reprezentând România.  Foarte, activi,  editorii ?i scriitorii români – condu?i de Victor R?dulescu -, au reu?it s? aduc? la Bucure?ti trei evenimente: O sesiune de lucr?ri a Consiliului Director, prilej cu care au fost inspectate mai multe destina?ii turistice de top; Stabilirea ?i decernarea a 3 trofee Golden Apple (Pomme d’Or), ce au revenit Zonei M?rginimea Sibiului, Rezerva?iei Biosferei Delta Dun?rii ?i companiei aeriene Blue Air (2009) ?i, în septembrie, Organizarea celui de-al 53-lea Congres Mondial FIJET, la Palatul Parlamentului.

 

Preciz?rile sunt necesare pentru c? presa generalist? a amestecat r?u de tot borcanele speculând din diverse unghiuri politice, dar mai ales dintr-o cras?  necunoa?tere, faptul c? ministerul a cheltuit bani pe tot felul de bazaconii. Nu Ministerul Turismului a creat aceste evenimente ci Clubul Presei de Turism – FIJET România care a propus Ministerului Turismului un parteneriat agreat de finan?are ?i promovare. În aceste activit??i s-au implicat administra?ii regionale ?i locale, organiza?ii de promovare turistic? ?i, fire?te, o serie de firme private.

LICITA?II CA LA OLIMPIADE.
 Într-un asemenea montaj s-a desf??urat pentru prima dat? în România, Congresul Mondial FIJET, a 53-a edi?ie, congres care uzual cuprinde o scurt? sesiune de prezent?ri ?i comunic?ri de profil de dou? zile. Dup? care urmeaz? circa 6-7 zile în care se realizeaz? vizite de documentare ?i familiarizare cu o serie de atrac?ii turistice (istorie, cultur?, gastronomie, natur?, tradi?ii), reprezentative pentru ?ara organizatoare. Tiparul e p?strat de decenii. Iar manifestarea este un foarte bun prilej de promovare ?i publicitare a ??rii gazd?. De aceea ?ara unde urmeaz? s? fie organizat Congresul FIJET este licitat? cu ani înainte, ca în cazul olimpiadelor ori campionatelor mondiale de fotbal.  În ultimii 3 ani evenimentul a fost g?zduit de Slovenia, China ?i Turcia.

30 DE ??RI BAT FIERUL CÂT E CALD. Împ?r?it în dou? de vizitarea Palatului Parlamentului, al 53-lea Congres Mondial FIJET a atras la Bucure?ti reprezentan?i ai mass-media din 30 de ??ri ale lumii. Tema principal? sub care s-au desf??urat lucr?rile a fost  “Patrimoniul cultural mondial în presa de turism” (Exploreaz? gr?dina Carpa?ilor).

Peste 200 de jurnali?ti, editori ?i invita?i, din mai toate ??rile Uniunii Europene inclusiv, fire?te din Romania, dar ?i din Rusia, Ucraina, Turcia, Liban, Egipt, Tunisia, SUA, Canada, Panama, Mexic ?i Venezuela, Liban, Bulgaria, Croa?ia, Polonia, Italia, Belgia, Olanda, Spania, Slovacia au ascultat mai multe prezent?ri, cele ale ??rii noastre fiind sus?inute de profesorii Gabriela ?igu (Scurt? istorie a presei de turism din România ?i Puiu Nistoreanu (Cum î?i v?d tinerii ?ara în fotografii), de la catedra de turism a Academiei de ?tiin?e Economice din Bucure?ti, membrii ai Clubului Presei de Turism din România. Interesante, cu elemente inedite, care au creat unghiuri noi de percep?ie cele dou? comunic?ri au fost aplaudate ca la un spectacol de teatru. Acelea?i aplauze de care s-au bucurat reprezentan?ii Egiptului ?i Republicii Panama, gazde ale urm?toarelor dou? congrese, s-au cuvenit ?i Ministerului Turismului, care nu a valorificat ocazia de a-?i promova spoturile de promovare turistic? a brandului de ?ar?.   Ei asta e. Nu po?i s? le ai pe toate.
 

alt

BUCOVINA – CA UN M?R DE AUR.Dac? ar fi s? definesc într-un singur cuvânt ce m-a impresionat cel mai mult în Bucovina este – Tradi?ia. Mai precis p?strarea într-o form? vie a tradi?iilor ne spunea un jurnalist din Rusia. Ea sintetizeaz? toate cele 3 zile cât a durat „raliul” de documentare în jude?ul Suceava.  Pilotul ?ef ?i ghidul-gazd? a fost Gheorghe Flutur, pre?edintele Consiliului Jude?ean. Dup? ce a epuizat secven?ele oficiale, schimb de cadouri (de promovare, fire?te) cu Tijani Haddad,  pre?edintele FIJET s-a trecut la lucruri grele care au dat savoarea de unicat a acestei fabuloase destina?ii.„Cred c? Bucovina este România adev?rat?. Pentru c? aceasta este ceea ce turi?tii vor s? vad?. Vor s? vad? tradi?iile,  locuri str?vechi ?i mo?tenirea cultural?. Aceast? parte a României ar trebui explorat?, ar trebui promovat? ca o nou? pia??. Le voi spune prietenilor mei s? vin? aici, dar ?i celorlal?i prin ceea ce vom scrie dup? aceast? vizit?. Vor fi foarte multe articole despre Bucovina” – spunea Tijani.

alt

Gheorghe Flutur, care i-a declarat pe to?i participan?ii la Congres „pelerini în Bucovina”, oferindu-le diploma aferent?, a primit la rândul s?u o plachet? special? din partea FIJET. El ?i-a f?cut o imagine interesant? în timpul întâlnirilor  fire?ti cu presa str?in?. „Unii mi-au spus c? Bucovina se diferen?iaz? de celelalte zone prin tradi?ii, cu totul ?i cu totul aparte, prin gastronomia extraordinar?, c?ldura oamenilor ?i monumentele UNESCO care sunt unice. Al?i jurnali?ti au declarat c? aceast? zon? a ??rii seam?n? foarte mult cu ceea ce ?i-au imaginat a fi „Gr?dina din Carpa?i”. Au fost observa?ii remarcabile cum c? România înseamn? Bucovina ?i Bucovina înseamn? România.  Când au vorbit despre brandul de ?ar?, au spus c? l-au identificat aici în jude?ul Suceava, ?i nu am decât s? m? bucur.

Sunt mul?umit de impactul vizitei ziari?tilor de turism, ?i am convingerea c? articolele publicate de ace?tia vor fi un mare câ?tig pentru jude?ul Suceava”. Flutur a mai declarat c? efectele acestei vizite de documentare se vor reg?si în timp în cre?terea num?rului de turi?ti str?ini care vor vizita Bucovina. “Facem în permanen?? investi?ii în promovare, dar acesta a fost un moment unic, în ultimele decenii. Nu primim în fiecare zi 200 de jurnali?ti str?ini de turism. A fost un eveniment care ne-a onorat ?i pe care l-am onorat ca atare” – a mai precizat pre?edintele Consiliului Jude?ean Suceava.

alt

PARC? NE-AM AFLAT ÎN ALT? LUME. Georges Younes ?i Amale Gorra, doi reprezentan?i ai delega?iei Libanului au r?mas ?i ei încânta?i: “Este un succes iar ceea ce am vizitat a fost minunat. Fiecare ora?, fiecare sat, fiecare loc ne-a transmis c?ldura oamenilor. Pâinea cu sare ?i produsele tradi?ionale ne-au vorbit despre talentul bucovinenilor de a-?i p?stra naturale?ea. Mul?umirile noastre se adreseaz? muncii membrilor FIJET România ?i organismelor locale care au dorit s? ne ofere cât mai mult într-un timp relativ scurt. 

alt

Voi recomanda tuturor prietenilor mei din Liban s? viziteze România dac? doresc s? tr?iasc? o experien?? excep?ional?, unic?, pe care n-au întâlnit-o niciodat?”.  Amale Gorra spune: “Peste tot am fost primi?i cu muzic? ?i dans. Realmente am avut senza?ia c? ne afl?m în alt? lume, lipsit? de tensiuni. Recomandarea mea este s? ajungi aici pentru c? o s? adori aceast? ?ar?. Moldova ?i Transilvania sunt ni?te regiuni în care timpul parc? s-a oprit în loc ?i sper c? p?r?i din ele vor r?mâne a?a. A fost un excep?ional congres prin oamenii pe care i-am întâlnit!”


altO POR?IE DE AVENTUR?, DUR?, DUR?.
 Despre asta vor vorbi mai bine sutele demii de fotografii care au fost f?cute la fa?a locului. Dou? felii mari de aventur? ne-au fost oferite cu aceea?i generozitate tot din platoul cu „buc??i turistice din Bucovina”. Prima a fost pus? la cale de plimbarea cu moc?ni?a, tren pe linie îngust?, pe o lungime de peste 18 kilometri. Se mai nume?te ?i Hu?ulca de la Moldovi?a iar investi?iile f?cute de români ?i austrieci, aduc beneficii turistice. Proiectul de reabilitare a acestei atrac?ii, de la locomotive ?i vagoane, pân? la linia ferat? care prin 2009 nu era func?ional? decât cam un kilometru, a fost sus?inut de Asocia?ia „Calea Ferat? Îngust?.” 

alt

La întoarcere invita?ii au fost „transfera?i” în 40 de c?ru?e cu care au mers circa 10 km spre M?n?stirea Moldovi?a din comuna Vatra Moldovi?ei, unde au fost a?tepta?i de primarul Virgil ?aghin.

Dar cea mai dur? aventur? a fost cea tr?it? cu pluta?ii pe Bistri?a aurie. Am plecat din Cioc?ne?ti cu mai multe plute. Cum apa era foarte sc?zut?, cu toate eforturile localnicilor de a amenaja un st?vilar temporar am r?mas bloca?i de mai multe ori în diverse praguri ale râului. Salvarea a venit din partea tractoarelor, cândva fabricate în România, marca Universal 650, care dup? ce se opinteau la greu, de am crezut c? o s? se dezmembreze în zeci de buc??i, au reu?it cu succes s? ne scoat? de fiecare dat? din blocaje. Ce industria constructoare de ma?ini aveam cândva? În final, am legat toate plutele, ?i am fost remorca?i, dac? se poate spune a?a, pân? la sta?ia de… sosire. Colegii no?tri str?ini au crezut c? toate întâmpl?rile au fost calculate. Când le-am relatat c? nimic din ce au tr?it nu face parte din program au savurat ?i mai mult aventura pe care tocmai o terminaser?.

alt

CULTUR? ?I ISTORIE, ÎNP?NATE… CU GASTRONOMIE. Cum arat? alte secven?e ale vizitei în Bucovina? Tradi?ii, care surprinz?tor nu au plictisit pe nimeni. E ?i normal. Au fost atât de diverse încât de abia ai putut s? le absorbi pe toate. S? amintim de triunghiul m?n?stirilor, catedrale sprijinite în cer de pictori de frumos. Sub lumina superb? a zilelor de toamn? o parte din patrimoniul UNESCO ce-l de?ine România – ne referim la Vorone?, Moldovi?a ?i Sucevi?a -, au str?lucit în fa?a invita?ilor. Se vede c? sunt locuri cu mare circula?ie turistic?, maicile fiind nu numai p?str?toare a tradi?iei ci ?i foarte buni vectori de comunicare ?i gazde în ale gastronomiei. La Moldovi?a a avut loc o întâlnire de gradul zero între Alexandru Cr?iu?, cel care era primarul comunei în 1975, ?i Miguel Angel Brera (pre?edinte de onoare al FIJET), cel care i-a înmânat atunci primul “M?r de Aur”, decernat M?n?stirilor din Bucovina. 

alt

Oamenii locului cunosc valoarea trofeului. Ca urmare ei l-au închis într-un perete, sub un grilaj, ferecat cu lac?te trainice. Amuzant? a fost prezentarea m?icu?ei de la M?n?stirea Moldovi?a, care ne-a terorizat cu interdic?iile de a ne fotografia cu “Trofeul pe care ni l-a adus un jurnalist spaniol care conducea organiza?ia FIJET, pe acea vreme parte din UNESCO”. Acel domn se afla chiar în fa?a ei.

Peste m?sur? de buni sunt membrii ansambului “Ciprian Porumbescu”. La fel de talenta?i la muzic? ?i la dans. Dac? nu a?i ajuns s? îi asculta?i live atunci c?uta?i CD-urile lor pentru a va familiariza cât de cât. Dou? sesiuni artistice – La Capu Câmpului ?i la Popasul Turistic Bucovina – ne-au convins c? locurile î?i caut? genera?iile tinere care s? transmit? mai departe o multiculturalitate fantastic?. Dansurile tradi?ionale moldovene?ti s-au îmbinat cu tradi?ii austriece, poloneze, evreie?ti, ruse?ti, ucrainene etc. De altfel, rapsozii bucovineni i-au impresionat pe musafiri, arti?tii din Suceava primind deja invita?ii s? cânte în ??ri precum Tunisia sau Liban. Un regal. 

alt

Ca ?i cel gastronomic  care s-a produs de cel pu?in dou? ori pe zi ad-hoc, vorba vine, sau în locuri special amenajate la Capu Câmpului, Moldovi?a ori Cioc?ne?ti ultima noastr? oprire în Bucovina.

Satul viu, cum are ambi?ia de a-l promova Gheorghe Tomoioag?, primarul comunei ?i în acela?i timp un poet profund, a fost prezent într-o “Poian? a me?te?ugarilor”, prin ?tanduri cu produse tradi?ionale, de la brânzeturi pân? la cârna?i ?i vi?ei pu?i la pro?ap, sl?nin? afumat? ad-hoc ?i udat? cu ceva ?uic?, strai?nic p?zit? de… ciob?ne?tii române?ti. De aici ne îndrept?m spre Transilvania. 

MARIAN & DOINA CONSTANTINESCU

Redescopera Romania nr.91 octombrie 2011 by Traveller Magazin