Abonare Newsletter
Retele Sociale

Parteneri de proiecte

 

 

 

        GARA DE NORD

 

Parteneri Media

alt

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

alt

 

alt

 

 

 

alt

 

alt

 

Avem 24 vizitatori online

Intalniri

Bratislava si imprejurimile ei

Bratislava este una dintre cele patru capitale europene str?b?tute de Dun?re, ceea ce-i confer? un flux turistic insemnat datorit? navelor de croazier? ce str?bat b?tranul fluviu. De pe Dun?re, se observ? dealul ?i castelul inconjurat de ziduri inalte, distrus de mai multe ori din momentul construc?iei sale in secolul al 17-lea ?i restaurat dup? cel de-al doilea r?zboi mondial. Castelul a intrat in circuitul turistic ?i poate vizitat in cursul unui tur pietonal prin centrul vechi al ora?ului.

alt

Mergand la pas prin Bratislava, ve?i descoperi cl?diri cu o arhitectur? clasic?, construc?ii in stil Art Nouveau sau construc?ii hipermoderniste, precum cl?direa radioteleviziunii, care are forma unei piramide cu varful in jos.

alt

Tot la categoria curiozit??i putem incadra turnul de pe noul pod care leag? cele dou? maluri ale ora?ului, turn in varful c?ruia, la aproape 100 de metri in?l?ime, se afl? o construc?ie asem?n?toare unei nave spa?iale, de unde poate fi admirat? panorama Bratislavei ?i a imprejurimilor ei. Nu intampl?tor i se spune UFO! I??n ora?ul vechi pute?i descoperi multe locuri interesante ?i pute?i afla multe pove?ti, dar ave?i nevoie de cel pu?in cateva ore ca s? intra?i in atmosfera Bratislavei. Pre?urile la restaurantele ?i cafenele din Bratislava sunt comparabile cu cele din Romania, iar la bere chiar ceva mai mici. Dac? ajunge?i la Bratislava, trebuie s? degusta?i o bere local?. Este posibil chiar ?i pe un restaurant plutitor, ancorat pe malul Dun?rii, pe a c?rui punte inferioar? func?ioneaz? o fabric? de bere. Mirosul tipic, de fermenta?ie, ajunge din cand in cand ?i la n?rile clien?ilor, afla?i pe puntea superioar?, acolo unde se afl? mesele restaurantului. Pre?uri surprinz?toare, in mod pl?cut! O halb? de bere de o bun? calitate, bere produs? chiar pe acel vas, cost? 1,9 euro.

Tot la fel de interesante sunt ?i imprejurimile capitalei Slovaciei. La circa 20 de km sud fa?? de Bratislava, pe malul Dun?rii, aproape de frontiera cu Ungaria, se afl? Danubiana. Este o destina?ie recomandat? iubitorilor de art?, celor care vor s? stea in mijlocul naturii, amatorilor de turism activ ?i, nu in ultimul rand, practican?ilor de sporturi extreme pe ap?.

alt

alt

Pe o peninsul? aflat? pe malul stang al Dun?rii, olandezul Gerard Meulensteen ?i slovacul Vincent Polacovic au fondat, in anul 2000, un muzeu de art? contemporan? - Danubiana Meulesteen Art Museum. I??n interior, pe acoperi?ul transformat in zon? de expunere ?i in exterior se afl? opere ale unor arti?ti din intreaga lume. Muzeul are o expozi?ie permanent? ?i expozi?ii temporare.

La mic? distan?? de muzeu se afl? un complex turistic cu hotel, cu o zon? de campare, cu terenuri de sport, cu zon? de joac? pentru copii ?i cu o scen? pentru diverse evenimente. Zona cea mai spectaculoas? este cea amenajat? pentru practicarea raftingului ?i a surfingului. Aici se antreneaz?, de obicei, sportivii de performan??, ins? acest veritabil poligon nautic atrage, in egal? m?sur?, mul?i vizitatori str?ini.

alt


La circa 35 de km de Bratislava se afl? Castelul Stancii Ro?ii, o fortifica?ie care i?i are inceputurile in secolul al 13-lea ?i care a f?cut parte din sistemul de ap?rare al regatului Ungariei. Ansamblul a avut mai multe etape de construc?ie, iar numele i se trage de la stanca de culoare ro?ie aflat? la baz? ?i care poate fi v?zut? in subteranele castelului. De-a lungul istoriei, castelul a avut mai mul?i proprietari din randul nobilimii maghiare, ins? la forma actual? a fost adus de familia nobiliar? Palfy care l-a de?inut din secolul al 16-lea pan? in secolul al 20-lea. Castelul Stancii Ro?ii a fost distrus ?i ref?cut de mai multe ori de-a lungul istoriei sale. Din anul 1949, a devenit muzeu, iar in camerele ?i holurile sale se afl? foarte multe piese de mobilier ?i exponate care au apar?inut celor care au influen?at istoria acestui castel.

Dup? explorarea subteranelor goale ale Castelului Stancii Ro?ii, pe drumul de intoarcere spre Bratislava, pot fi explorate ?i galeriile pline cu sticle de vin ale cramelor de la Pezinok. Aici se afl? un alt obiectiv de interes turistic, Muzeul Carpa?ilor Mici, unde pute?i afla istoricul viticulturii din aceast? zon? deluroas? a Slovaciei, aflat? la cap?tul lan?ului Carpa?ilor. Aici se afl? o expozi?ie de teascuri de lemn din secolele 19 - 20, dar tot aici pute?i degusta ?i soiuri locale de vinuri.

Un brand na?ional poate fi considerat Slovensky Grob, localitate situat? tot in apropiere de Bratislava. Turismul s-a dezvoltat in aceast? localitate datorit? cre?terii ... ga?telor. Este o tradi?ie a locului ca ga?tele crescute la Slovensky Grob s? fie valorificate pe pie?ele din Bratislava. De men?ionat este faptul c? friptura de gasc? este felul tradi?ional al slovacilor pentru masa de Cr?ciun. I????n urm? cu peste 20 de ani, proprietara unui restaurant a avut ideea de a oferi vizitatorilor friptur? de gasc?.

alt

alt

Afacerea a inceput intr-un garaj, care a devenit in timp un cochet restaurant cu teras? ?i cu spa?iu de joac? pentru copii. Preg?tirea unei ga?te se face intr-un vas de ceramic? ?i dureaz? circa 4 ore, timp in care trebuie intoars? ?i stropit? cu sos de vreo 6 ori. Un meniu pentru 4 persoane cost? 65 de euro. Aceast? ini?iativ? a fost multiplicat?, iar in prezent pensiunile ?i restaurantele de aici sunt in stare s? ofere tradi?ionala friptur? de gasc?. Drept recuno?tin??, locuitorii din Slovensky Grob au ridicat in centrul comunei un monument al ga?tei. Dezvelirea monumentului a avut loc cu ocazia edi?iei din acest an a tradi?ionalului Festival al Ga?tei, organizat in primul weekend din luna septembrie.

Acest material a fost realizat pe baza document?rii f?cute in info trip-ul organizat de Biroul de promovare turistic? a regiunii Bratislava, Bratislava Tourism Region, cu sprijinul FIJET Slovacia si a fost publicat in revista TravellerMagazin.

(Stefan Baciu - 04 septembrie 2016)

FIJET Romania a fost reprezentat? la press trip-ul organizat in zona Banja Luka, ora? care este capitala Republicii Srpska, parte constitutiv? a Bosniei ?i Her?egovina.

Vizita a fost organizat? de FIJET Serbia ?i autorit??ile turistice din Republica Srpska ?i Banja Luka. Grupul de membri FIJET a cuprins in jur de 20 de jurnali?ti, din Slovenia, Serbia, Slovacia, Romania, Bulgaria, Rusia ?i Bosnia&Her?egovina. Press trip-ul s-a concentrat pe prezentarea ofertei turistice a zonei Banja Luka, cu un accent pe raftingul nocturn care se practic? intr-un defileu spectaculos al raului Vrbas.

alt

Primul lucru desprins in urma vizitei este c? Bosnia nu mai inseamn? r?zboi. Pacea ?i-a intrat in drepturi ?i odat? cu ea ?i turismul, chiar dac? despre destina?ia Srpska nu s-a prea auzit pan? acum in Romania.

La frontiera croato-bosniac? de la Gradiska, imediat dup? ce treci podul peste Sava, ceva urme nelini?titoare ale r?zboiului din anii 1990 inc? persist?, sub forma unor containere de metal cu numele EUFOR - for?a european? de men?inere a p?cii -?? pe ele. Dincolo de ele, ins?, Bosnia este cat se poate de pa?nic?.

Banja Luka este un ora? agreabil ?i cochet, cunoscut in tot spa?iul ex-iugsoslav pentru frumuse?ea localnicelor. Str?zi drepte, largi ?i curate, m?rginite de peste 10.000 de arbori poart? amprenta proiect?rii urbane austriece din perioada antebelic?. Ora?ul e un mix arhitectural agreabil de cl?diri interbelice, intercalate cu biserici ortodoxe, dar ?i o moschee, o strad? pietonal?, o pia?? agroalimentar? ?i de flori zgomotoas?, plus multe, multe parcuri ?i cafenele cu mesele pe strad?.

Sarbii, ca to?i ceilal?i fo?ti iugoslavi, iubesc s? stea la mas? in aer liber, ?i au f?cut din asta un mod de via??.

Pe lang? raftingul pe Vrbas ?i vizitarea Banjei Luka, press trip-ul a inclus o intalnire cu primarul ora?ului ?i vizite la obiective etno-culturale din apropiere. La press trip a luat parte ?i pre?edintele FIJET, Tijani Haddad.

(Bogdan Stanciu - iunie 2016)

Foto (de la stanga la dreapta): Cveta Potocnik (secretar general FIJET Slovenia), Nikola Mihajlovic (secretar general FIJET Serbia), Tijani Haddad (pre?edinte FIJET), Bogdan Stanciu (FIJET Romania) ?i Nadezhda Petrova (FIJET Bulgaria), dup? partida de rafting nocturn pe Vrbas

Citeşte mai mult...

n 3-9 iunie, FIJET Spania a fost gazda unui program dedicat membrilor comitetului director al organiza?iilor membre FIJET, program ce a inclus participarea la cea de-a noua edi?ie a Salonului Interna?ional de Turism, Art? ?i Cultur? din America Latin? ?i Europa EUROAL 2014 (3-5 iunie, la Torremolinos), precum ?i un post-tur n regiunea Andaluzia.

Trgul de turism a oferit posibilitatea cunoa?terii ofertelor turistice ale unor destina?ii de marc? din spa?iul latin ?i nu numai, dar ?i oportunitatea unor dezbateri, lans?ri de noi produse ?i destina?ii turistice sau conferin?e incluse n programul evenimentului. Deschiderea salonului de turism a fost onorat? de prezen?a Secretarului general al Organiza?iei Mondiale a Turismului, Excelen?a sa domnul Taleb Rifai.

alt

Turul andaluz a inclus cteva destina?ii de excep?ie ale regiunii, precum Priego de Cordoba, Baena, Montilla (cu celebrele crame ”Alvear”), Valle de los Pedroches, culminnd cu Cordoba ?i frumoasa sa ”Mezquita”.

n aceea?i s?pt?mn? s-a desf??urat, la Torremolinos, ?i ntlnirea boardului director ?i comitetului executiv ale FIJET.

Clubul Presei de Turism FIJET Romnia a fost reprezentat de doamna vicepre?edint? Gabriela ?igu.

(iunie 2014)

Marul de Aur si Coroana Regala. La invitatia FIJET Romania, Ducele de Kent viziteaza Sibiel.

alt

A fost odata ca niciodata, ca de nu ar fi nu s-ar povesti, un sat romnesc n Transilvania, pe numele lui Sibiel. Un sat, geografic inclus in teritoriul care se numeste Marginimea Sibiului, si, desi a trecut prin imperii, prin razboaie si multe alte incercari are o mostenire etnologica, culturala, arhitecturala si istorica unica, pe care localnicii le pastreaza si astazi intacte. Daca ii vezi, aici, acasa la ei, in hainele lor traditionale, ti se pare ca sunt coborati de pe Columna lui Traian, de la Roma, unde au fost sculpta?i dacii. Un teritoriu al oierilor, care se plimbau cu oile prin ?ara de Sud, tinnd legatura cu ?ara Romneasc?, un teritoriu care a dat lumii personalitati importante ale culturii universal. alt

Ajungnd, a?adar, in vremurile noastre, Sibielul ?i-a c?p?tat notorietatea de “Cea mai romantic? zona eco-turistica din lume”. O calitate care i-a atras ?i rvnitul trofeu “Golden Apple” (echivalentul OSCAR-ului n turism), oferit de Federatia Interna?ionala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism – FIJET, n anul 2009. Mergem mai departe ?i ajungem n anul 2011, cnd locuitorii Marginimii Sibiului ?i-au demonstrat nca o dat? ospitalitatea in fata celor 250 de jurnalisti din 30 de tari, in timpul Congresului Mondial FIJET, care au facut un popas ?i n Sibiel.

Neobosit n promovarea turismului romnesc, Clubul Presei de Turism – FIJET Romania a invitat, de aceasta dat?, pe HRH Printul Edward, Duce de Kent s? faca o vizit? n aceste locuri de poveste, n 14 mai 2012. Ducele de Kent, v?rul primar al Reginei Elisabeta II, trecut mai nti prin zona satelor s?se?ti din Transilvania, pe care Funda?ia Mihai Eminescu Trust, patronat? de nepotul s?u HRH Printul Charles, le restaureaza si le promoveaza ca destinatii de turism n lumea ntreag?. Personal, chiar Alte?a Sa Regal? Printul de Wales a realizat un film documentar n Transilvania n care a vorbit despre frumuse?ile naturii neschimbate ?i despre oamenii minunati de pe aceste meleaguri.

altHRH Ducele de Kent a fost inso?it de fiul s?u George Windsor, Conte de St. Andrews, de Baronesa Leach of Fairford, Pre?edintele Mihai Eminescu Trust, de arhitectul Jeremy Amos, care sprijina restaurarea caselor vechi din Transilvania, ?i de Caroline Fernolend, Vicepre?edinte MET. Pentru a face o primire regal? ca la Sibiel, nal?ii oaspe?i au ocupat locurile ntr-o caru?? cu un cal, avand antemerg?tori cai mpodobiti cu flori, ca la Buckingham. A urmat primirea oficiala de c?tre Primarul Ora?ului S?li?te, Teodor Dumitru Banciu, ?i Pre?edintele Asoc. SIBIEL 2000, Aurel Pau, cu pine, sare si ?uic?, dupa obiceiul locului. Oaspetii au fost bucurosi s? viziteze Muzeul Icoanelor pe Sticla, Pr. Zosim Oancea (cea mai mare colectie din lume), ?i de biserica ortodoxa din sec. XVIII.

Citeşte mai mult...