Membrii Clubului Presei de Turism FIJET România vă doresc zile frumoase, alături de cei dragi!

Sărbători Pascale în pace și bucurie!

În a doua zi, vineri, la ora 13:30, la standul nostru, se va lansa oficial site-ul Ora de Turism – otur.ro.

Târgul de Turism al României, ediția de primăvară 2025, își deschide porțile joi, 20 februarie, oferind oportunitatea de a explora destinații variate și oferte turistice exclusive. Evenimentul se desfășoară pe o suprafață de 12.000 mp și reunește 190 de expozanți din țară și din străinătate, consolidându-și statutul de platformă de referință în industria turismului.

 Această ediție aduce un număr semnificativ de participanți internaționali, reprezentând 52% din totalul companiilor prezente. Agențiile de turism și tour-operatorii au pregătit reduceri semnificative pentru o gamă largă de pachete turistice.

Cele mai frumoase zone din România vor fi promovate în cadrul târgului, printre care Brașov, Brăila, Bucovina, Buzău, Caraș Severin, Covasna, Eforie, Harghita, Maramureș, Mureș, Prahova, Tulcea, oferind vizitatorilor oportunitatea de a descoperi atracțiile autentice ale țării.

Pasionații de călătorii sunt așteptați cu reduceri de până la 50% pentru vacanțele de vară în destinații populare precum Egipt, Grecia, Italia, Spania și Turcia, de până la 40% pentru pachetele achiziționate pe litoralul românesc, până la 30% pentru vacanțele de Paște și 1 Mai și de până la 40% pentru sejururile de Mărțișor în capitale europene și stațiuni montane.

O experiență WOW pentru toți pasionații de călătorii!

 Participă cei mai cunoscuți expozanți din țară și din străinătate, agenții de turism, hoteluri, companii de transport și reprezentanți ai celor mai spectaculoase destinații. Fie că ești în căutarea unei vacanțe exotice, a unui city-break sau a unei aventuri autentice în inima României, aici vei găsi inspirația perfectă.

Târgul de Turism al României I 2025 – o ediție inedită:

• Oferte exclusive și reduceri speciale pentru vacanțele din 2025;
• Prezentări interactive și conferințe susținute de experți din industrie;
• Tururi virtuale ale destinațiilor de top;
• Premii și surprize pentru vizitatori;
• Degustări de produse locale.

„Târgul de Turism al României revine cu entuziasm, reunind pasionații de călătorii și profesioniștii industriei într-o atmosferă plină de emoție și inspirație. Ne bucurăm să fim din nou împreună, să explorăm noi destinații și să descoperim ofertele care transformă visele de vacanță în realitate. Vă așteptăm la ROMEXPO pentru a descoperi oferte și oportunități unice de călătorie și a vă conecta cu profesioniști din industrie”, transmite Oana Netbai, Director Comercial ROMEXPO.

Oportunități pentru profesioniștii din turism

Ediția de primăvară 2025 nu este doar despre vacanțe, ci și despre dezvoltarea afacerilor din industria turismului. Evenimentul aduce în prim-plan componenta B2B, oferind profesioniștilor oportunitatea de a interacționa cu parteneri de afaceri, furnizori și specialiști ai industriei.

„Pe scena TTR Networking Hub, experți recunoscuți vor susține conferințe și workshop-uri tematice, menite să inspire și să ofere insight-uri valoroase despre tendințele actuale, inovațiile din domeniu și strategiile de succes pentru dezvoltarea afacerilor în turism”, adaugă Oana Netbai.

Consultă programul de la scena TTR

Evenimentul este deschis publicului în perioada 20 – 22 februarie, între orele 10:00 – 18:00, și pe 23 februarie, între orele 10:00 – 16:00.

Prețul biletului de acces este de 20 de lei. Acces gratuit pe baza înregistrării în Aplicația ROMEXPO, disponibilă în Google Play și App Store.

Vă mulțumim tuturor celor care ați fost aproape de noi în acest an!

Vă dorim sănătate și un sfârșit de an cu zile frumoase și liniștite, alături de cei dragi!

Crăciun fericit și un An Nou cu multe visuri împlinite!

La mulți ani, 2025!

Clubul Presei de Turism FIJET România

Fără să ne dăm seama, Marian Constantinescu a scris o ultimă frază şi a pus punctul de dinaintea tăcerii. Parcă prea devreme, lăsându-ne pe noi să facem alegerile potrivite pentru proiectele Clubului!

Nu te vom uita!

Colegii din Clubul Presei de Turism FIJET România

 Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972) şi licenţiat în ziaristică, a lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
Marian Constantinescu este autorul a 11 cărţi: “Efigii în cronica prezentului (antologie de reportaje, Editura Sport-Turism – 1989) “Ştafeta continuă” (Editura Eminescu – 1989); “Dirijorul de lebede – întâlniri cu Oleg Danovski” (Editura Muzicală – 1990), Premiul pentru literatură pe 1990 al Fundaţiei Crescent; “Paradisul de piaţă” (poeme, Editura Convexus 2000 – 1993); “Piaţa Universităţii – Cine a trişat?” (Editura Convexus – 1995); “Regina nopţilor” (Editura Convexus – 1996), “În turism e vremea lupilor tineri” (Editura Convexus – 1997), distinsă cu premiul AJTR pe 1997, “Turismul – a cincea roată la căruţă” (Editura Convexus – 2003), “În căutarea lupilor tineri – după 10 ani” (Editura Convexus – 2008) – distinsă cu premiul ANAT-2009, “Cine lasă uşile deschise în turism!”, (Editura Convexus – 2009), „De la Badea Cârțan la Blond 007” (Editura Convexus – 2021).
În 2009, 2011 si 2012 a fost distins cu premiul şi statueta TOSCAR la categoriile “Best Travel Author” si „Best Travel Partner”, de către compania internaţională Travelport. In 2012 a fost recompensat cu premiul „Lifetime Achievement Awards” by Trend Hospitality. În 2016 a fost desemnat “Ambasador al staţiunii Băile Herculane”. Ministerul Turismului din Grecia prin Autoritatea Nationala a Turismului Grec (GNTO) i-a decernat în 2018 premiul şi diploma pentru promovarea turismului din Romania si Grecia.
În septembrie 1997, Marian Constantinescu şi Editura Convexus 2000 au promovat pe piaţa presei româneşti „Ziua Turistică”, primul săptămânal profesional de turism. În asociere cu cotidianul „Ziua”, apoi în parteneriat, „Suplimentul verde” cum a fost recunoscut timp de 5 ani, s-a distribuit mai întâi în fiecare zi de joi, ulterior, full color, sâmbăta. „Am avut ambiţia de a reînoda o tradiţie. Cea începută de către italianul Luigi Cazzavillan, realizatorul primului şi cel mai durabil supliment săptămânal de călătorii din România – „Ziarul căletoriilor şi al întemplărilor de pe mare şi uscat”. El a apărut între 1884 şi 1946. „Ziua Turistică” a fost deci al doilea săptămânal de acest gen apărut în România.

Sub sloganul „Numai cine se mişcă greşeşte” publicaţia a fost o pepinieră a tinerilor jurnalişti de turism. „Ziua Turistică” a creat prin politica editorială un veritabil ferment de specialitate în zona agenţiilor de presă, a cotidianelor şi periodicelor. Multe creaţii redacţionale au devenit referinţe şi bibliografie în cărţi de specialitate scrise de prestigioase cadre didactice de la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti.
În aprilie 2004 editorul Marian Constantinescu şi compania Convexus 2000 au lansat pe piaţă „Traveller Magazin”. Revista s-a impus în scurt timp în lumea specialiştilor şi profesioniştilor din turism. În 2007 aceasta a devenit şi subiect de analiză într-o lucrare editată de Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti.
Cărţile lui Marian Constantinescu şi proiectele editoriale „Ziua Turistică”, „Traveller Magazin” au fost onorate cu peste 22 de distincţii naţionale şi internaţionale printre care se numără Trofeele şi Premiile speciale ale Ministerului Turismului (1998, 2001, 2002 şi 2003), Premiile Asociaţiei Jurnaliştilor de Turism din România (AJTR), din 1997 până în 2004, premiile ANAT şi TOSCAR – „Best Travel Author” – din partea Travelport, dar şi ale altor organizaţii ca RCB, ANTREC, Romexpo etc. 

 A activat în Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (AJTR). În 2008 a fondat, împreună cu alţi 33 de jurnalişti, Clubului Presei de Turism din România, afiliat la Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, FIJET.

În continuare, redăm mesajul din partea familiei lui Marian Constantinescu…

„Un Om care nu vrea să fim triști, ci doar să ne amintim de vremurile bune trăite alături de el. A secat un fluviu de cuvinte. Potrivite. Magice. Dăruite cu pasiune o viață. Marian Constantinescu s-a stins.
Familia: Doina Constantinescu, Sînziana, Intiana și Romeo Romaniuc”

„Declarație de neputință
Nu există mai multe feluri de singurătate,
Ci singurătate pur și simplu.
Nu există mai multe feluri de ură,
Ci ură prostească și atât.
Nu există mai multe feluri de invidii,
Ci numai invidia umană în fața ghilotinei de flori.
Nu există mai multe feluri de ipocrizie,
Una singură ajunge pentru cofrajul măștilor.
Exista însă mai multe feluri de fericire,
Fericirea de a înfrânge bratele singurătății,
Fericirea de a stăpâni ura,
De a compătimi invidioșii,
Ori fericirea pur și simplu
De a trece prin viață frumos.
Nu există mai multe specii de singurătate,
Dar le inventăm noi, contabili corecți,
Pentru a ne plăti unii altora
Neputința de a deveni fericiți.”

Marian Constantinescu „Paradisul de piață”, Editura Convexus 2000, 1993.

Consiliul Director are un mandat de doi ani și următoarea componență:

Ștefan Baciu – președinte

Gabriela Țigu – vicepreședinte

Constantin Dumitru – vicepreședinte

Traian Bădulescu – vicepreședinte

Grig Bute – vicepreședinte

Petru Frăsilă – vicepreședinte

Adrian Boioglu – vicepreședinte

Dan Anghelescu – secretar general:

Oana-Diana Curteanu – trezorier

Doina Constantinescu – membră

Pe lista evenimentelor din a doua jumătate de an la care vor participa membrii Clubului Presei de Turism figurează ediția de toamnă a Târgului de Turism al României și Congresul FIJET din luna octombrie.

► În 2023, peste 150 de mii de turişti au venit „Acasă la Brâncuşi”, un număr aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2020. De asemenea, în acelaşi interval de timp numărul turiştilor străini a crescut de 5 ori

Orașul Târgu Jiu a marcat 10 ani de când a primit, din partea Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET) prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”. Această distincţie este acordată începând din anul 1970 unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului.

 Târgu Jiu a primit trofeul „Mărul de Aur” în anul 2014. Juriul FIJET a considerat că Târgu Jiu reprezintă o destinaţie unicat datorită operelor în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi, opere care constituie o mare atracţie turistică. Stabilit la Paris, în anul 1909, Constantin Brâncuşi era deja o celebritate atunci când, în 1937, a revenit în ţara natală pentru a realiza operele admirate în prezent de vizitatorii oraşului Târgu Jiu. La solicitarea “Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj”, Constantin Brâncuşi a realizat, în interval de un an, mai multe lucrări monumentale, amplasate pe un drum, numit astăzi “Calea Eroilor”. Pe acest drum, denumit şi “Axa Brâncuşi”, se afla podul unde, la 14 octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să oprească trupele germane care încercau să avanseze spre sud. În Grădina publică, în apropierea râului Jiu, se află Masa Tăcerii – înconjurată de douăsprezece scaune rotunde din piatră, în formă de clepsidră. În continuare, pe alee, pot fi observate, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate din piatră, tot în formă de clepsidră. La intrarea în Grădina publică este „Poarta Sărutului”, o operă realizată din piatră poroasă, cu o înălţime de peste 5 metri. Pe cele două coloane poate fi văzut simbolul sărutului, două jumătăţi ale unui cerc, un simbol caracteristic sculptorului Constantin Brâncuşi. La celălalt capăt al „Axei Brâncuşi”, la o distanţă de circa 1,2 km, se află “Coloana Infinitului”. Are o înălţime de 29 de metri şi este alcătuită din module din bronz, în formă de clepsidră, fixate pe un ax metalic.. Amplasată într-un parc, în jurul căruia sunt clădiri nu foarte înalte, opera brâncuşiană poate fi văzută de la mare distanţă.

 La festivitatea organizată la „Masa Tăcerii”, în Grădina publică din Târgu Jiu, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la conferirea trofeului „Mărul de Aur”, au participat şi membrii Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, care au avut ocazia de a vedea şi alte atracţii din judeţul Gorj. După festivitate, preşedintele FIJET, Tijani Haddad, s-a referit la România ca destinaţie turistică şi la modul în care oraşul Târgu Jiu pune în valoare operele lui Brâncuşi.

„Noi credem că România este acum o destinație foarte bună nu doar pentru turiștii din Europa, ci și din multe alte țări pentru că are munți, are râuri, are această ospitalitate a populației. Sper ca acest eveniment să fie benefic pentru România și sper să avem și alte ocazii pentru a promova această țară pe scena internațională a turismului. Am fost aici în mod special pentru a celebra conferirea Mărului de Aur dăruit orașului Târgu Jiu, de acum 10 ani. Locuitorii au sărbătorit acest moment, noi am venit cu această ocazie, şi a fost o participare impresionantă, cu multe grupuri folclorice, multe alcătuite din copii. A fost o ceremonie fantastică, cu participarea multor oameni din oraș. Am fost impresionați de organizarea ceremoniei. Sper că în viitor federaţia noastră va face tot posibilul pentru a promova ceea ce am văzut cu ocazia acestei vizite, destinaţia şi produsul turistic România”, a declarat preşedintele FIJET, Tijani Haddad.

 La ceremonia din Grădina Publică a participat și fostul președinte al Consiliului Județean, Ion Călinoiu, care în urmă cu 10 ani ere prezent la ceremonia conferirii „Mărului de Aur”, la fel ca și secretara generală FIJET World, Marijana Rebic. Actualul vicepreședinte al Consiliului Județean, Gheorghe Nichifor, a declarat. „Au trecut, iată, 10 ani de când ne aflam aici, în acest loc. Mulți dintre noi ne amintim cu plăcere de acel moment. Mă gândesc și la ceea ce spunea dl președinte de atunci, Ion Călinoiu (citez): „Mulțumim pentru primirea acestui Măr de Aur, conștienți fiind că aceste mulțumiri trebuie să se îndrepte, înainte de toate, către Constantin Brâncuși.” Acum, pentru că avem alături de noi board-ul FIJET, nu pot decât să vă asigur de întreaga disponibilitate a Consiliului Județean de a continua ceea ce a început în urmă cu 10 ani. Noi avem credința că împreună vom reuși să transmitem mai departe conștiința valorii frumuseților care există aici, în Gorj, a tradițiilor care trebuie respectate și promovate.”

În cele 4 zile petrecute în judeţul Gorj, Membrii Comitetului Executiv FIJET World au vizitat staţiunea Rânca, Casa Memorială Constantin Brâncuşi de la Hobiţa, Cheile Olteţului, comuna şi mănăstirea Polovragi, Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara şi, desigur, oraşul Târgu Jiu, unde au avut ocazia să admire operele brâncuşiene. Jurnaliştii străini din conducerea FIJET au avut ocazia de a-i asculta şi de a-i urmări pe membrii Ansamblului Artistic Profesionist ”Doina Gorjului” şi grupurile de copii de la Şcoala Populară de Artă Constantin Brâncuşi. Programul board-ului FIJET World în județul Gorj a fost asigurat cu sprijinul Consiliului Judeţeam Gorj, a pensiunii Rânca Ski din stațiunea Rânca și a Casei Danielescu din Târgu Jiu.

 „Cred că Târgu Jiu este singurul oraș din lume care beneficiază de operele în aer liber ale unui artist cunoscut la nivel mondial, Constantin Brâncuși, De aceea, FIJET a acordat trofeul „Mărul de Aur” pentru o destinație-unicat. Acest ”Măr de Aur” este o recompensă și, în același timp, o motivație pentru ca autoritățile locale să continue să dezvolte și să promoveze turismul. Iar noi, jurnaliștii din Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism vom fi alături pentru a promova această destinație, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Mă bucur că membrii Comitetului Executiv al FIJET au revenit aici, la Târgu Jiu, “Acasă la Brâncuși!”, a subliniat, cu aceeași ocazie, Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism – FIJET Romania.

Datorită promovării din ultimii ani, oraşul Târgu Jiu şi judeţul Gorj au crescut ca vizibilitate internă şi internaţională. În 2023, peste 150 de mii de turişti au venit „Acasă la Brâncuşi”, un număr aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2020. De asemenea, în acelaşi interval de timp numărul turiştilor străini a crescut de 5 ori. „Acasă la Brâncuşi” este şi numele asociaţiei care are ca obiectiv promovarea turistică a oraşului Târgu Jiu şi a judeţului Gorj. (Foto: Ionel Scăunașu)

Din delegația internațională fac parte: Tijani Haddad – președinte FIJET World și FIJET Tunisia, Mariana Rebic – secretar general FIJET World, Delal Atamdedepreș – președintele FIJET Turcia, Mohamed Attia – președinte FIJET Egipt, Tina Cubrilo – președinte FIJET Croația, Ludmila Novacka – președinte FIJET Slovacia, Najib Senhadji – președinte FIJET Maroc, Ștefan Baciu – președinte FIJET România. Din delegație mai fac parte Traian Bădulescu, vicepreședinte FIJET România și purtător de cuvânt al ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism) România și Dan Anghelescu, secretar general al FIJET România. Comitetul Executiv FIJET World decide, anual, acordarea Oscarului pentru Turism, „Mărul de Aur”, trofeu care a revenit și mai multor destinații din România (Bucovina, Sibiu, rezervația Deltei Dunării, Târgu Jiu, Oradea și Timișoara).

Revenirea prestigioasei organizații internaționale la Târgu Jiu este legată, pe lângă invitația făcută de autoritățile județene, și de împlinirea a 10 ani de când orașul Târgu Jiu a câștigat „Mărul de Aur”.

 În cadrul reuniunii board-ului international al FIJET, găzduit de ”Rânca Ski Resort” din stațiunea Rânca, a fost anunțată Academia tinerilor jurnaliști, care va fi găzduită de Bratislava, între 16 și 22 iunie și s-a discutat despre următorul congres mondial FIJET, care va avea loc în luna octombrie a acestui an. Reprezentanții români au propus dezvoltarea proiectului anual ”Top 10 destinații”, inițiat de FIJET Romania, pentru fiecare țară cu asociație afiliată la FIJET. Astfel, turiștii din toate țările vor fi la curent cu destinații recomandate de către jurnaliști și scriitori de turism, în urma voturilor fiecărei organizații.

Despre Târgu Jiu ca „destinație cultural – turistică unicat” se va vorbi miercuri, 22 mai, la ora 11.00, la Masa Tăcerii, unde vor fi prezentate atât evoluția turismului în Gorj în ultimii ani, cât și principalele direcții de acțiune pentru viitor.

Oaspeții străini vor vizita principalele obiective turistice gorjene, dar se vor familiariza cu bogăția tezaurului artistic și tradițional gorjenesc, într-un program organizat de instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Gorj: Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, alături de Agenția „Gorj Turism” și Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului „Acasă la Brâncuși”.

Săptămâna ce a precedat sărbătoarea ortodoxă a Floriilor a fost una cu adevărat de lucru pentru un grup important de jurnaliști de turism, membri ai Clubului Presei de Turism – FIJET România. La invitația lui Mihai Scarlat, administratorul pensiunii Casa Pescarilor, cu sprijinul Asociației Descoperă Sulina, al pensiunilor și al autorităților din Sulina, au fost prezenți în perioada 25-28 aprilie 2024 în locul în care România se întâlnește, prin Dunăre, cu Marea Neagră.

Una dintre cele mai frumoase destinații ale României ne-a fost dezvăluită în toată măreția ei printr-un program pregătit cu adevărat profesional.

 Dacă Sulina și Delta Dunării au fost prezentate la târgul de turism World Travel Market (WTM) din Londra, sau dacă de doi ani locul se află în Top 5 al Destinațiilor FIJET România, nu înseamnă că toată lumea știe ce se întâmplă în portul situat la Dunăre și Marea Neagră. Fiind situată între ape, se poate ajunge în Sulina doar pe cale năvală, iar Navrom-ul pune la dispoziție acum o varietate de nave fluviale moderne care pleacă din Tulcea, prin Maliuc, Mila 23, Crișan, până în Sulina. Grupul a mers spre vărsarea Dunării pe catmaranul Express 2 Fieni, iar la întoarcere pe vaporul Moldova și drumul a variat între 3 și 4 ore, dar a meritat.

Cazarea grupului a fost asigurată de pensiunea Casa Pescarilor, dar am văzut mai multe alte locații din oraș – Casa Coral, Mila 2, Terra Blue, Complex turistic Class, sau Casa Carpov, toate oferind cazare la un nivel european pentru turiștii pe care îi primesc. Despre mâncare nu vă povestim ca să nu vă stârnim poftele culinare. Aceleași locații, dar și restaurantul Marea Neagră, s-au întrecut în preparatele din pește specifice perioadei și în serviciile oferite, iar grupul de tineri dansatori ai casei de cultură și corul ucrainean din Sulina și-au arătat măiestria în fața jurnaliștilor.

Delta Dunării își dezvăluie măreția

Deși este una din cele mai vechi așezări din România, cu o vechime de aproximativ 1.300 de ani, Sulina este în prezent un orășel preponderent pescaresc și turistic, situat la cea mai mică altitudine medie din țară, ce se întinde de-a lungul Dunării la 1 km de litoralul Mării Negre. Centrul de informare turistică Unique au Monde, situat pe faleza Dunării oferă multe alte amănunte din istoria și prezentul orașului. Este locul unde au iubit și au fost îngropați pirați, pescari, salahori și căpitani de nave, marinari, negustori și eroi care au luptat în războaie. Poate că informațiile noastre ar fi fost mai sărace dacă nu ne-ar fi însoțit în turul istoric al zonei Valentin Lavric, profesor în Sulina şi membru al Asociaţiei Descoperă Sulina. Domnia sa, cu un talent înnăscut de povestitor, ne-a prezentat atât legendele cât și istoria locului. Iar în final ne-a povestit despre cei care îşi dorm somnul de veci în Cimitirul Cosmopolit, cimitir cu zone rezervate catolicilor, protestanţilor, evreilor, turcilor, ruşilor lipoveni şi ortodocşilor, majoritatea greci şi români. Mormântul piratului din Sulina, Gheorghios Kontoguris (1838-1871), este cel mai căutat de vizitatorii acestui loc special, supranumit și Uniunea Europeană a Morților.

Dar cum ar fi să jungi în Sulina și să nu vezi Delta Dunării? Un bun start este la Centrul de vizitare Sulina al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), o adevărată poartă pentru vizitatori. Pășind prin poartă, o plimbare pe canalul Vătafu cu vaporașul de la Mila 2, spre Lacul Roșu Roșuleț, dezvăluie diversitatea speciilor care aleg acest loc, iar aprilie este în fiecare an un nou început al vieții. Plimbarea cu o ambarcație mai robustă la vărsarea Dunării în mare este apogeul vizitei, pe traseu descoperind farul vechi (al doilea din cele 3), stația meteo și farul nou, Golful Musura și Insula K, cum a fost denumită de experți, numită și Insula Musura sau Insula Fericirii. Cel mai nou pământ al României (alături de insula Sacalinul Mare) se naște în Marea Neagră, la nord de gura de vărsare a Brațului Sulina, ca urmare a acumulării aluviunilor aduse de către brațul Chilia, și este deocamdată un nou paradis al păsărilor. Dar cei mai curajoși din grupul de jurnaliști au avut parte și de o experiență pe apele Dunării, folosind caiacele… 

Când grupul de jurnaliști de turism părăsea temporar Sulina numeroși turiști și localnici se pregăteau de startul ediției a șaptea a Sărbătorii Scrumbiei Albastre – 2024! Sulina așteaptă cu brațele deschise! (Gabriel ARSENE, foto Ovidiu OPREA)

Jurnaliștii Clubului Presei de Turism – FIJET România au acceptat invitația de a descoperi Cazanele Dunării, printr-un program minuțios pregătit de Asociația “Descoperă Cazanele Dunării”.

Vizita în Parcul Natural Porțile de Fier, vizita la Muzeul Etnografic “Doina și Teodor Grigore” din Eșelnița, la Centrul de Cercetare al Țestoaselor Hermann, plimbarea cu barca la Chipul lui Decebal, în Golful Mraconia, la Peștera Ponicova și Grota Veterani, drumeția pe Ciucaru Mare, vizita la Mănăstirea Sfânta Ana, sunt doar o parte a experienței turistice locale pe care asociația le-a pregătit-o jurnaliștilor.

Cina festivă este momentul potrivit pentru a degusta preparatele culinare specifice zonei, dar și o cunoaștere a membrilor asociației, administrației locale și județene și a viziunii pe care aceștia o au cu privire la dezvoltarea și promovarea turistică a zonei.

Clisurii Dunării, o destinație turistică durabilă și accesibilă tuturor

Cazanele Dunării, una dintre cele mai spectaculoase zone naturale din România, găzduiește o moștenire culturală și peisagistică impresionantă.

Pentru a pune în valoare aceste comori, un grup de antreprenori în turism au înființat Asociația “Descoperă Cazanele Dunării”, angajându-se să lucreze împreună cu locuitorii, autoritățile locale, partenerii naționali și internaționali, pentru a crea oportunități economice, fără a compromite frumusețea, diversitatea și biodiversitatea Clisurii Dunării.

Scopul asociației este promovarea Clisurii Dunării și împrejurimile sale ca destinație turistică durabilă și accesibilă tuturor. Prin activitățile desfășurate, organizația urmărește să crească gradul de conștientizare cu privire la importanța conservării capitalului natural și cultural al zonei.

“Cazanele Dunării sunt o comoară ascunsă, cu peisaje miraculoase, vestigii istorice fascinante și un mod de viață autentic. Dorim să dăm posibilitatea oamenilor să descopere și să își însușească aceste valori excepționale”, a declarat președintele asociației, Octavian Leca.

Să ne vedem cu bine în zona Cazanele Dunării!

Asociația “Descoperă Cazanele Dunării”

Eșelnița, Mehedinți, România

Contact: Florentina Muchitsch, 0722991178

Imagini: Claudiu Vatau – DescoperimRomania.ro

Clubul Presei de Turism – FIJET România anunță cu durere și cu tristețe trecerea în eternitate a colegului nostru Andrei George Dicu, jurnalist și scriitor.

Andrei George Dicu, un jurnalist, scriitor, poet și pamfletar, cu o prezență vibrantă și cu o voce distinctivă în peisajul media românesc, a trecut în eternitate la doar 49 de ani, lăsând în urmă un vid imens și inimile îndurerate ale celor care l-au cunoscut și l-au admirat.

Născut cu harul de a povesti povești, Andrei George Dicu a fost mult mai mult decât un simplu jurnalist sau scriitor, dar și poet – a fost un călător în universul cuvintelor, o personalitate culturală complexă, modelând realitatea cu fiecare frază și cu fiecare reportaj. Ca Senior editor la revista FANATIK și editorialist la site-ul FANATIK.RO, el a fost o sursă de inspirație pentru mulți, aducând în lumină subiecte de actualitate și provocând gânduri critice.

Cu romanul său captivant, „Carla”, lansat în 2019, primul roman rozacrucian din România, Andrei Dicu a demonstrat că talentul său depășește granițele presei scrise și că povestirile sale au puterea de a atinge inimile cititorilor cu profunzime și sensibilitate.

De-a lungul unei cariere ce a început în 1992, când încă era elev de liceu, și-a pus amprenta asupra unei game variate de platforme media, navigând cu ușurință între presa scrisă, mediul online, radio, dar și televiziune. S-a remarcat ca jurnalist sportiv, dar și jurnalist specializat pe domeniile politic, social și, turistic cultural. În 1998 a absolvit Școala Superioară de Jurnalistică (SSJ), iar de-a lungul timpului a obținut multe premii pentru activitatea sa de om de presă. A scris postfața pentru mai multe volume aparținând lui Ilie Dobre, precum și postfața cărții lui Laurian Stănchescu, “Corina Ungureanu – sfârșit și început”. A publicat versuri în revistele Salut, Contrapunct, Jurnalul de București, Dreptatea, Tineretul Liber, Oglinda Literară, Luceafărul. La departamentul cultural al TVR a semnat regia, scenariul şi comentariul documentarelor “Palia de la Orăștie”, “O samă de cuvinte” și “Atlasul lingvistic român, de Sextil Pușcariu”.

A fost colaborator la „ProSport”, și ulterior la cotidianul „Sportul Românesc”, secția Fotbal-Internațional „ProSport” şi la cotidianul „Sportul Românesc”. A fost redactor, editorialist și ulterior șef departament turism – sport la cotidianul ”Curierul Național”. De asemenea, a colaborat cu revistele „Atac”, „România Pitorească”, „SportPlus”, RomaniaPress.ro, ”Flacăra” și ”Taifasuri”. A fost realizator al emisiunii „Oameni mari”, la postul TV online Job TV, redactor la departamentul sport al Ziarului „Ring”, redactor – colaborator la Radio Romania Actualităţi, unde a fost invitat și ulterior realizator al emisiunii „Semnele lumii”, realizator de emisiuni la Radio Total Sport FM, dar și redactor-șef, comentator și pamfletar la revista VIP. A jucat în rol secundar în filmul “Cântec pentru fiul meu” (1980) şi în câteva producţii realizate de postul Tele 7 ABC (1996).

Pentru Clubul Presei de Turism – FIJET Romania, Andrei Dicu nu a fost doar un coleg, ci și un prieten drag, cu care am împărtășit bucuriile și provocările acestei profesii exigente. Îi vom simți lipsa prezenței puternice, dar vom păstra vie amintirea lui prin contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea și promovarea jurnalismului de calitate în România.

Este de datoria noastră să îi păstrăm memoria și să facem cunoscute cititorilor creațiile sale literare și jurnalistice. Este foarte greu să scrii ”a fost”…

În această zi tristă, ne unim în gânduri și rugăciuni cu familia și cu cei care i-au fost dragi și alături, oferindu-le întreaga noastră compasiune și susținere în momentele dificile prin care trec. Cu recunoștință și respect, îi spunem adio unui profesionist, unui spirit liber, unui creator rebel și unui prieten drag. Steaua lui s-a oprit acum, din călătoria ei, undeva sus, pe cer, și ne luminează de acolo. Drum bun, Andrei, călătorie liniștită către lumina veșniciei!

Traian Bădulescu