Ljubuski este un oraş cu o populaţie de circa 28 de mii de locuitori, fiind situat relativ aproape de frontiera cu Croaţia şi de Marea Adriatică. Este un oraş cu multe vestigii istorice, unele din perioada romană, dar şi cu multe spaţii verzi, într-o zonă cu dealuri calcaroase, cu multe stânci la suprafaţa solului. Pe un deal din apropiere se află cetatea lui Stjepan Kosač, aflată în proces de reabilitare şi parţial intrată în circuitul turistic. În oraş tocmai a fost inaugurat un muzeu, în Centrul arheologic „Gračine”, unde a fost un castru roman. Aici a fost organizată şi ceremonia în cursul căreia conducerea Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, a acordat oraşului Ljubuski trofeul „Mărul de Aur”.

Înainte de a-i oferi primarului Vedran Markotic trofeul, preşedintele FIJET, Tijani Haddad, a spus: „Sunt foarte mândru să fiu alături de dumneavoastră, pentru a onora orașul dumneavoastră cu Mărul de Aur. Federația Internaţională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism lucrează pentru turism de 70 de ani. Nu pentru orice fel de turism, ci pentru promovarea turismului, turismul curat, turismul căruia i se acordă multă importanță. Oferim acest Măr de Aur unui oraș care se străduieşte să promoveze turismul așa cum facem şi noi. Noi promovăm turismul pretutindeni şi oferim acest trofeu de dragul orașului și de dragul locuitorilor. Ne dorim un oraș curat. Încurajăm autorităţile locale, pe primari, să muncească pentru a avea Mărul de Aur și să fie promotori a ceea ce numim turism durabil. În această seară, am onoarea de a-i înmâna Mărul de Aur primarului orașului dumneavoastră, Ljubuski, și sper că acesta este începutul unui nou capitol şi să continuaţi, pentru că sunteţi merituoşii deţinători ai acestui „Măr de Aur” şi pentru a vedea orașul dumneavoastră mai bine clasat printre orașele lumii.”

  Trofeul „Mărul de Aur” va fi expus în noul muzeu din Centrul arheologic „Gračine”, într-un mare vas de piatră, ca o confirmare a faptului că Ljubuški este supranumit „orașul-oază dintre stânci”.

Locuitorii micului oraş Ljubuski au fost extrem de bucuroşi după ce au aflat că urmează să primească trofeul. Cu câteva zile înaintea conferirii trofeului, s-au adunat pe stadion într-un flash-mob prin care au marcat faptul că orașul lor va fi primi trofeul „Mărul de Aur”.

Despre Ljubuski se spune că este un oraş în care natura şi istoria nu au linii de demarcaţie, deoarece siturile istorice se află în locuri cu peisaje deosebite, modelate de natură. Pe lista marile atracţii din Bosnia Herţegovina se află cascadele de la Kravica, aflate la 10 m de Ljubuski. Râul Trebižat a creat aici peisaje încântătoare în relieful carstic, cascadele având o înălţime de aproximativ 25 de metri. De-a lungul anului, în oraşul Ljubuski ajung mulţi turişti, atraşi de festivalul de teatru, de carnavaluri, de festivalul de jazz sau de multele târguri care promovează produse tradiţionale din zonă, precum brânzeturi, ulei de măsline şi vinuri.

La ceremonia organizată în curtea interioară a castelului din micul oraș Čakovec au fost prezente oficialități locale, printre care primărița orașului, Ljerka Cividinia și directorul Biroului de Turism al județului Promovare Turistică, Rudi Grula, precum și jurnaliști membri FIJET din Bulgaria, Croația, Egipt, Franța, Italia, Maroc, Slovenia, Tunisia și Turcia. În fața unei numeroase asistențe, președintele FIJET, Tijani Haddad, i-a înmânat trofeul ”Mărul de Aur”, prefectului județului Medimurje, Matija Posavec.

Directorul Oficiului de Turism al județului Međimurje, Rudi Grula a subliniat: „A avea „Mărul de Aur” în coșul de premii aduce, pe lângă prestigiu, și obligația de a continua în aceeași direcție și de a dezvolta această destinație. Aceasta reprezintă încă o recunoaștere a demersurilor pe care le-a făcut Međimurje pentru dezvoltarea turismului durabil și este deosebit de important pentru că vine de la o organizație globală atât de respectată a jurnaliştilor din turism. Desigur, vom continua să lucrăm din greu pentru o calitate și mai bună a produsului nostru turistic și pentru creșterea calității vieții în comunitatea noastră, din Međimurje.”

Președinta FIJET Croația, Tina Eterović Čubrilo, a subliniat că acest premiu acordat județului Međimurje reprezintă o recunoaștere a eforturilor remarcabile pentru promovarea și creșterea ponderii turismului. „Suntem mândri de contribuția județului Međimurje la calitatea turismului croat” a conchis Tina Eterović Čubrilo.

 Înainte de a acorda prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”, președintele FIJET, Tijani Haddad, a spus: „Asociația noastră, FIJET, are rolul de a susține un turism durabil. Promovăm acest tip de turism pentru că noi credem că turismul este foarte important, nu doar pentru a cunoaște oamenii și pentru a vizita alte țări, ci pentru țara repectivă, deoarece este un sprijin important pentru economia țării. Turismul durabil este un obiectiv greu de atins. Acest turism respectă partea culturală a unei țării pentru că este foarte important să salvăm ceea ce am moștenit de la generațiile mai vechi. Valorile culturale sunt foarte importante pentru promovarea turismului oriunde în lume.”

Un astfel de exemplu este chiar locul în care a fost organizată ceremonia de conferire a trofeului „Mărul de Aur”, castelul din Čakovec, castelul Zrinski, după numele familiei care l-a ridicat la mijlocul secolului al 16-lea și care l-a stăpânit până la sfârșitul secolului al 17-lea. Într-o latură a acestui castel se află un muzeu inaugurat în anul 2021, în care vizitatorii pot afla multe informații despre istoria acestor locuri, despre ocupațiile tradiționale, despre obiceiurile și sărbătorile populare ale acestei zone.

Prefectul județului Međimurje, Matija Posavec, a mulțumit conducerii FIJET pentru „Mărul de aur” și a subliniat: „Pentru noi, acest premiu va fi, deopotrivă, inspirație și motivație pentru a fi un exemplu de bune practici în turism. Acest premiu este o oportunitate ca Međimorje să ofere ce are cu adevărat, frumusețea și bunăstarea noastră. Pentru noi turismul nu este doar soare și distracție, pentru noi turismul este cultura noastră, este natura noastră, gastronomia noastră, cântecele noastre tradiționale. Încercăm să combinăm toate acestea într-un singur produs, un brand pentru întreaga regiune, care este o oază de verdeață în inima Europei.”

Premiul i-a încântat pe locuitorii din Međimurje, care se pregăteau pentru o sărbătoare programată chiar în următoarele zile, Festivalul Dovleacului. Anul trecut, zeci de mii de turiști au petrecut peste 220 de mii de nopți în Međimurje, județ care, tot anul trecut, a primit, la Târgul Internațional de Turism de la Berlin, eticheta de „Destinație Verde”.

 Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură şi a votului dat de un juriu alcătuit din membri FIJET.

”Mă simt onorat să primesc acest premiu în numele orașului, o distincție care ne bucură și, în același timp, ne impulsionează să promovăm mai departe povestea Timișoarei, o poveste bazată pe valorile sale incontestabile: diversitatea, inovația, curajul. Trăim într-o lume în care este din ce în ce mai dificil să construim punți de legătură între oameni, de aceea cred că valoarea călătoriilor, a turismului și a ospitalității nu a fost nicicând mai importantă. Avem nevoie de parteneri, de aliați, în transmiterea în întreaga lume a valorilor Timișoarei și cred că Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism este unul dintre promotorii ideii, care există de mii de ani, și anume că este bine să călătorim, să vizităm alte țări, să cunoaștem alte culturi, alți oameni, cu poveștile și perspectivele lor și, în acest fel, să ne dezvoltăm complet ca membri ai aceleiași familii, umanitatea. Timișoara se străduiește să promoveze exact această idee pe termen lung, calitatea de Capitală Culturală a Europei fiind doar un puternic început”, a declarat Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara, cu ocazia primirii distincției ”Mărul de aur”.

 ”Acest trofeu devenit tradiție de peste 50 de ani se acordă unui oraș ori unei regiuni, destinații turistice, și este înmânat primarului sau reprezentantului acelei destinații din partea autorităților publice. Mărul de Aur revine unei destinații turistice care știe să se promoveze și care dezvoltă un turism durabil, sustenabil. Timișoara ne-a convins de acest lucru și sunt sigur că are un viitor turistic frumos și durabil. Și o spun nu doar în nume propriu, ci ca reprezentant al Federației breslei jurnaliștilor de turism din toată lumea”, a subliniat Tijani Haddad, președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET).

 ”În primul rând, îi mulțumesc Timișoarei că în 1989 ne-a redat libertatea și îi felicit pe timișoreni pentru obținerea titlului de Capitală Culturală a Europei în 2023. Această reușită remarcabilă, alături de obținerea trofeului Mărul de Aur, se datorează bunei colaborări între autoritățile locale și reprezentanții industriei turismului, transportatori, instituții de cultură și de spectacole, muzee și multe altele. Timișoara este un oraș cosmopolit. Ne mândrim că este un oraș românesc, dar aparține în egală măsură Europei precum și lumii întregi. Ne onorează faptul că și FIJET a contribuit la promovarea acestui oraș și sunt sigur că deși Timișoara are un trecut frumos, va avea un viitor și mai frumos și, evident, turistic”, a declarat Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism – FIJET România.

Primele trofee ”Mărul de Aur” au fost acordate în anul 1971. Atunci au fost recompensate Sicilia, parcul de distracţii Efteling, cu reprezentări ale unor poveşti cu zâne, din Ţările de Jos şi Bokrijk, un complex de parcuri şi muzee, aflat lângă oraşul belgian Genk. 

Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Timișoarei a menționat: „Mulțumesc, în primul rând, FIJET România pentru susținere și implicare în acest proces și de asemenea muțumim FIJET-ului internațional pentru că ne-a oferit acest trofeu! Noi ne dorim foarte mult să impunem Timișoara ca o destinație nu numai pentru business travel, ci vrem să o poziționăm tot mai mult și tot mai bine ca o destinație de leisure, ca un oraș smart, al inovării. Şi mi-aș dori ca românii să vină să descopere acest colţ vestic al țării, care este românesc, dar este și puțin altfel, pentru că noi, timișorenii, cu spiritul nostru rebel, care a născut și Revoluția de la 1989, ne-am dorit întotdeauna să ne reinventăm. Să nu uităm de unde am plecat și de faptul că orașul a fost clădit pe multiculturalitate, să nu uităm că este efortul de secole al unor oameni proveniţi din diferite părți, de diferite naționalități, culture și religii”.

În toamna anului trecut, FIJET a acordat două trofee „Mărul de Aur”, unul orașului Novi Sad (Serbia), celălalt orașului Izmir (Turcia). Înainte de pandemie, în 2019, orașul Oradea a fost recompensat de FIJET cu „Mărul de Aur”. Din 1971 și până în prezent, FIJET a conferit 69 de astfel de trofee, de mârimi și forme diferite, regula fiind că într-un an pot fi acordate cel mult trei Mere de Aur.

The International Federation of Travel Journalists and Writers, FIJET, will present the „Golden Apple” trophy to the city of Timișoara, European Capital of Culture 2023. The event scheduled for Friday, March 24, in Timișoara, will be attended by FIJET Executive Committee members and members of FIJET Romania Tourism Press Club.

In the perspective of the awarding ceremony of the „Golden Apple” trophy, the executive director of the Association for the Promotion of Timișoara, Simion Giurcă, emphasized the significance of this event: „It’s a recognition of the fact that Timisoara is a destination in full development, that the city wants to do more, to mean more for its guests and of course, for all those involved in industrial hospitality. It’s an international recognition that helps us to be more visible and not be able to promote better, more effectively in the coming period, to attract as many visitors from the country and outside the country as possible.„

Timisoara, a city with more than 320 thousands inhabitants, is the fourth city in Romania in terms of population. The city was a royal residence, regional capital, the host of 3 emperors and dozens of kings. Timisoara looks back with pride, at the centuries that marked its transformation, development, becoming and progress. The long thread of the city’s historical development is marked by the will and power to fight for the conquest of its freedom. The last time it happened was în December 1989 when Timișoara dared to protest against communist government. Its good to know that Timișoara is the city where, on December 15, 1989, the anti-communist Romanian Revolution broke out. On December 20, 1989, Timișoara became the first free city in Romania, succeeding through its courage to face the dictatorship, to open the way, which led to the fall of communism. The revolutionaries announced, from the balcony of the Opera building, that Timișoara is a city freed from communism. The State Opera from Timisoara is on top of touristic objectives in Timisoara. Also attractive is the Baroque Palace who hosts today the National Art Museum.

The vocation that characterized the City of Bega was creativity, the desire to be at the forefront, to be the first. This explains the multitude of national and international premieres in Timisoara (starting with the first brewery, Bega – the first navigable canal, the first horse-drawn tram in the country, the first electrically lit city in Europe, etc.), but also the multitude of personalities born and/or trained in Timisoara. When compared to the other inhabitants of Romania, the people from this region, the Banat, have an expression to show that they were the first in terms of achievements. They say: „The Banat is everytime the forefront”

At the beginning of the 20th century, Timișoara was considered the third most important city in the former Austro-Hungarian Empire, after Vienna and Budapest, and at the beginning of the Second World War, Timișoara was one of the most developed cities in Romania. Timișoara is a modern, multicultural city, characterized by its multitude of Baroque and Secession/Art Nouveau buildings. Timisoara is also called „little Vienna”, due to its construction structure and the multitude of heritage buildings, as well as the charm of the city and the mentality of its inhabitants. But Timișoara equally enjoys the fact that it is nicknamed: „The city of roses and parks” because the 37 parks and squares of the city occupy an area of about 120 hectares. The pedestrian zone in the historic center of the city is the largest in Romania and includes 33 streets and 5 squares.

Timisoara’s brand is tolerance, its close cohesion and the good coexistence of different minorities, cultures and religions with full respect and understanding towards others. The city on the Bega is the only city în Romania with three state theaters that perform in three different languages (Romanian, German and Hungarian).

The city of Timișoara joins the Danube Delta, Bucovina, Oradea, Mărginimea Sibiului and Târgu Jiu, destinations in Romania that received the „Golden Apple” trophy. In relation to the close membership of the Romanian gallery of FIJET trophies, the executive director of the Association for the Promotion of Timișoara, Simion Giurcă, emphasized: „It is a joy for us to be recognized, to be received in this category of destinations that are already accepted as major, important for the tourist market in the country and abroad. And we are happy that it is confirmed that Timișoara is not only a business travel destination, but a destination that is equally interested in and meets the requirements of those who I come for leisure. And I am convinced of this! Starting from the momentum that this distinction, this trophy gives us, we will develop this destination further so that it becomes and remains a top destination not only for our country, but also for the part of Europe we are in!” 

But what is the best season to visit Timisoara?

Beloved and attractive both for visitors and for those who travel for business, Timisoara offers the opportunity to experience the city immersively throughout the year. Regardless of the season in which you choose to visit „Little Vienna”, as the city is also called, its relaxed lifestyle and vibrant nightlife will make your stay pleasant. The cultural offer, which in 2023 will be as rich and diverse as it is surprising and omnipresent in the daily life of the city, offering you many opportunities to interact with the local population and temporary residents in the spirit of multiculturalism and tolerance that characterizes the great cosmopolitan city in Western Romania. Whether you come in the spring, to enjoy with us the true blossoming of the city and the celebration of the great Easter holiday, or in the summer when the chained multitude of our parks will protect you from the heat and a multitude of terraces will compete to cool you down, Timisoara will seriously strive to receive you well. If you choose autumn, when the city dresses in the pastel colors of autumn and invites you to taste the new wines in the vineyards of Timisoara or in winter, to live with us the emotion of the winter holidays in our Christmas markets, the specific gastronomic offer and the rich agenda of events cultural-artistic will contribute to achieving a high degree of satisfaction and experiencing pleasant experiences. But maybe it would be advisable to come in each of the four seasons, to taste the whole range of offers, experiences and experiences.

Why is Timisoara a city of premieres?

Timisoara has always been a creative city. This explains why, throughout its history, the city has managed to be the first in various fields. Among the premieres from Timisoara, it is worth mentioning the first brewery on the current territory of Romania was put into operation in 1718 in Timișoara. In 1760, Timisoara became the first city of the Habsburg monarchy with streets lit with lamps, and in 1855, the first city with gas-lit streets, on November 12, 1884, Timisoara would become the first European city lit entirely with electricity. A total of 731 lamps, spread over an area of more than 10 square kilometers, brought the city an absolute first.

Finally, what to do în Timisoara?

Follow the advices of the Association for the Promotion of Timișoara!

1. Boat ride on the Bega;

2. Admire the street art works in the city on a bicycle tour;

3. Experience gastronomy (try the flambé pancakes from Banat) and local wines;

4. Charge your batteries at one of the many terraces in the „pedestrian city” in the historic Centre;

5. A taste of the city’s rich cultural endowment (Opera / Philharmonic / sacred places, etc.);

6. Discover the untold stories, hidden places and secrets of the city with the best guides;

7. Make yourself happy, in a shopping tour, buying for yourself and/or for someone you love;

8. Drink the popular „Timisoreana” beer at her home;

9. Pay tribute to our heroes from ’89. The victorious flame of the revolution was lit in Timisoara;

10. Relax at the very new and modern Aquapark.

 Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură şi a votului dat de un juriu alcătuit din membri FIJET.

Primele trofee au fost acordate în anul 1971. Atunci au fost recompensate Sicilia, parcul de distracţii Efteling, cu reprezentări ale unor poveşti cu zâne, din Ţările de Jos şi Bokrijk, un complex de parcuri şi muzee, aflat lângă oraşul belgian Genk. Bokrijk este cunoscut pentru muzeul său în aer liber, care prezintă istoria vieţii rurale printr-o impresionantă colecţie de clădiri vechi de pe tot cuprinsul provinciei Flandra. 

Jurnalistul bulgar Plamen Starev, președintele Comisiei „Mărul de Aur”, care analizează și prezintă Comitetului Executiv Executiv FIJET candidaturile pentru „Mărul de Aur”, a declarat: „Pentru mine, a fost foarte frumos să votez pentru acordarea trofeului „Mărul de Aur” orașului Timișoara. Acest oraș merită premiul! La fel ca majoritatea premiilor, „Golden Apple” este și o recunoaștere. Dar nu pentru o aniversare, pentru 70 sau 80 de ani, ci pentru mulți ani împliniți, timp în care orașul s-a dezvoltat constant. Și continuă să se dezvolte, devenind din ce în ce mai atractiv. Toți cei care au vizitat Timișoara simt „aroma” mai multor epoci. De aceea îmi amintește de orașul meu natal Plovdiv – tot Capitală Europeană a Culturii, și câștigător al Mărului de Aur. Acestea sunt orașe pentru care istoria nu este o lectură interesantă, istoria este în fața ochilor noștri.”

 În toamna anului trecut, FIJET a acordat două trofee „Mărul de Aur”, unul orașului Novi Sad (Serbia), celălalt orașului Izmir (Turcia). Înainte de pandemie, în 2019, orașul Oradea a fost recompensat de FIJET cu „Mărul de Aur”. Din 1971 și până în prezent, FIJET a conferit 69 de astfel de trofee, de mârimi și forme diferite, regula fiind că într-un an pot fi acordate cel mult trei Mere de Aur.

Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Timișoarei a subliniat: „Mulțumesc, în primul rând, FIJET România pentru susținere și implicare în acest proces și de asemenea muțumim FIJET-ului internațional pentru că ne va oferi acest trofeu! Noi ne dorim foarte mult să impunem Timișoara ca o destinație nu numai pentru business travel, ci vrem să o poziționăm tot mai mult și tot mai bine ca o destinație. leasure. Şi mi-aș dori ca românii să vină să descopere acest colţ vestic al țării, care este românesc, dar este și puțin altfel, pentru că noi, timișorenii, cu spiritul nostru rebel, care a născut și Revoluția de la 1989, ne-am dorit întotdeauna să fim puțin altfel. Să nu uităm de unde am plecat și de faptul că orașul a fost clădit pe multiculturalitate, să nu uităm că este efortul de secole al unor oameni proveniţi din diferite părți, de diferite naționalități. Celor care trăiau în mod tradițional la Timișoara, li s-au adăugat altele pentru că trăim un proces de globalizare. Important este să vedem ce putem face împreună, acolo unde diferitele culturi, diferitele apartenențe religioase, diferitele idei și convingeri concură la dezvoltarea unei așezări, iar din punct de vedere turistic să vedem ce putem face pentru îmbunătățirea și diversificarea ofertei industriei ospitalității.”

Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, cunoscută sub acronimul FIJET, este una dintre cele mai vechi asociații mass media din lume, cu o istorie de peste 65 de ani. FIJET a fost fondată la Paris, la 2 decembrie 1954, sub numele de „Fédération Internationale des Journalistes et Ecrivains du Tourisme”, de către un grup de inițiativă alcătuit din scriitori de turism din Franța și Belgia, cărora li s-au alăturat alți jurnaliști și scriitori de turism din Grecia, Italia și Marele Ducat al Luxemburgului. În prezent, FIJET are peste 30 de asociaţii naţionale afiliate, printre care şi Clubul Presei de Turism FIJET România.

Ceremonia de acordare a trofeului „Mărul de Aur” a fost considerată un mare eveniment în viața orașului, fiind promovată inclusiv prin afișe aflate în modernele stații de tramvai din oraș. La ceremonia la care au participat reprezentanți ai municipalității, ai organizațiilor patronale și profesionale din turism, oameni de afaceri, precum și mulți jurnaliști, președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, Tijani Haddad, a înmânat trofeul „Mărul de Aur” primarului orașului Izmir, Tunc Soyer.

Delegația FIJET de la Izmir a fost alcătuită din Delal Atamdede (Turcia), vicepreședinte, Marijana Rebic (Croația), secretar general FIJET, Plamen Starev (Bulgaria), Ștefan Baciu (România) și Najib Senhadji (Maroc), membri ai Comitetului Executiv FIJET. 

Înainte de înmânarea trofeului, președintele FIJET, Tijani Haddad, a declarat că turismul a câștigat mai multă importanță pentru economiile multor țări, în special după pandemie, fiind un domeniu care influențează și dezvoltarea altor sectoare. Turismul este o cale de cooperare culturală între state și o posibilitate oferită turiștilor de a vedea modul de viață al oamenilor din țările vizitate:   „Domnul primar, în conferința de presă de dinantea ceremoniei, a spus că turismul trebuie să fie în armonie cu natura. Sunt complet de acord pentru că turismul este un atu pentru natură și pentru cultură, turismul este foarte important din această perspectivă. De altfel, Organizația Mondială a Turismului consideră că turismul ar trebui să fie unul durabil. Turismul durabil înseamnă că toată populația dintr-o destinație ar trebui să se bucure de beneficiile acestuia. Altfel ar fi periculos dacă ar exista o separare între interesele celor care au afaceri în turism și populație. Turismul ar trebui să fie durabil în acest fel, turismul ar trebui să păstreze moștenirea culturală din fiecare țară care ar trebui să fie considerată patrimoniu internațional. De aceea, cu toții avem datoria de a ne păstra moștenirea culturală și valorile pe care le-am primit de la generațiile anterioare. Trebuie să conservăm aceste valori culturale și naturale și să le dăm generațiilor viitoare într-o stare mai bună comparativ cu ceea ce am primit noi de la vechea generație.”

După primirea trofeului „Mărul de Aur”, primarul Tunç Soyer a spus că fiecare premiu este un motiv de mândrie, dar totodată și o creștere a responsabilității de a promova mai bine frumusețile Izmirului: „Fiecare premiu creează o nouă direcție pentru cei care îl primesc. Sunt conștient că acest lucru îmi va crește responsabilitatea pentru că știu cine a acordat acest prestigios premiu. Așa că, pentru a păstra încrederea acestor oameni, trebuie să muncesc mai mult, deci aceasta este responsabilitatea mea, să nu-mi fie rușine și să continui să bucur de încrederea dumneavoastră.”

Fost jurnalist, regizor asistent de teatru, traducător al unor volume din limba engleză, primarul orașului Izmir a creat în urmă cu mulți ani, într-o mică localitate din Turcia, un sat de vacanță care a avut la bază conceptul „slow cities”, derivat din mișcarea „Slow food”, o reacție la fast-food și la ritmul alert pe care îl au zilnic mulți oameni. Potrivit acestui concept dezvoltat în bazinul mediteranean, la care au aderat peste 130 de orașe din întreaga lume, locuitorii lucrează împreună pentru activități prietenoase cu natura, cu scopul de a-i sprijini pe producătorii locali, încurajând conservarea tradițiilor locale.

Ruta Destinațiilor Turistice de Excelență EDEN și Ruta

Programul Rutelor Culturale și apoi al Rutelor Cultural Turistice a fost creat în 1987 de Consiliul Europei, având ca obiectiv evidențierea existenței unui patrimoniu european comun. Drept urmare, responsabilii turismului din România au creat un sistem voluntar de recunoaștere a Rutelor Cultural Turistice dezvoltate de organizațiile de turism sau de autoritățile publice locale.

De la lansarea, în 2006, a proiectului EDEN de către Comisia Europeană, în România au fost desemnate 39 de astfel de destinații. Eticheta de destinație EDEN se obține în urma unui concurs tematic, scopul fiind creșterea vizibilității destinațiilor non-tradiționale, conștientizarea publicului în ceea ce privește diversitatea și calitatea ofertei turistice europene, susținerea turismului durabil și crearea de rețele între destinații. O călătorie pe Ruta Cultural Turistică Națională a Destinațiilor Europene de Excelență, EDEN, poate fi descrisă ca o adevărată lecție de cultură și presupune un itinerar lung, prin 20 de județe ale României.

Ruta „Merelor de Aur” cuprinde Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu și Oradea. Primul trofeu „Mărul de Aur” a ajuns în România în anul 1975 și a fost acordat Bucovinei, pentru mănăstirile cu picturi murale exterioare. Acel trofeu „Mărul de Aur” poate fi admirat în Muzeul Mănăstirii Moldoviţa. Pe ruta „Merelor de Aur” se află și Mărginimea Sibiului, considerată o destinaţie unde poţi vedea imagini ale satului românesc autentic sau, după cum a catalogat-o juriul FIJET, o destinaţie romantică. Tot în anul 2009, un alt trofeu „Mărul de Aur” a fost acordat Deltei Dunării, un teritoriu fascinant datorită biovidersităţii şi multiculturalităţii, modelat permanent de apele fluviului. În anul 2014, a venit rândul municipiului Târgu Jiu să primească trofeul „Mărul de Aur”. Juriul FIJET a considerat că Târgu Jiu reprezintă o destinaţie unicat datorită operelor în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi. Cel mai recent trofeu „Mărul de Aur” a fost acordat în 2019 oraşului Oradea. Juriul a subliniat că acest trofeu recompensează municipalitatea pentru activitatea de promovare şi dezvoltare a turismului în Oradea şi regiune.

După o pauză de trei ani, cauzată de pandemie, Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism a reluat tradiția de a oferi trofeul „Mărul de Aur”, un premiu pentru excelenţă în domeniul turismului. Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Precedentul trofeu „Mărul de Aur” a fost conferit orașului Oradea în iunie 2019. Primele trofee au fost acordate în anul 1971, iar de atunci au acordate 70 de trofee. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură şi a votului dat de un juriu alcătuit din membri FIJET.

Ceremonia de conferire a trofeului „Mărul de Aur” a avut loc în sala de festivități a clădirii Primăriei, situată în centrul orașului. Delegația FIJET care a aadus „Mărul de Aur” a fost alcătuită din Tijania Haddad (Tunisia), Tina Cubrilo (Croația), Marijana Rebic (Croația), Plan Starev (Bulgaria) și Ștefan Baciu (România). După ce a fost prezentat celor aflați în sala de festivități a clădirii Primăriei Novi Sad, președintele FIJET, Tijani Haddad, a înmânat trofeul „Mărul de Aur” primarului Miloš Vučević. După ceremonie, primarul orașului Novi Sad a declarat: „În primul rând, mă simt foarte mândru că am primit acest premiu și cred că este un fel de recunoaștere pentru ceea ce am făcut. În ultimii zece ani, multe lucruri s-au schimbat și cred că suntem doar într-o nouă fază de dezvoltare a orașului. Cei care sunt în conducerea administrativă a orașului trebuie să identifice ce este de făcut în continuare, în special în domeniul turismului.”

Legat de colaborarea cu România și cu Timișoara, primarul orașului Novi Sad, Miloš Vučević, a subliniat: „Trebuie să înțelegem noul context internațional și noile reguli din lume și să avem relații bune cu vecinii noștri și să construim împreună o rețea de promovare, pe care să o dezvoltăm împreună. Cred că Serbia și România au cea mai bună relație posibilă, mai ales prin Timișoara și Novi Sad care sunt orașe înfrățite. Doresc să îi felicit și să le urez succes cetățenilor Timișoarei care în anul următor va fi Capitală Europeană a Culturii. Cred cu tărie că Timișoara va reprezenta în cel mai bun mod cultura României, va reprezenta cultura Banatului. Cu siguranță, aceasta este regiunea culturii, să spunem regiunea europeană a culturii. În cele din urmă, noi am devenit mai conștienți în ceea ce privește contribuția noastră la cultura europeană și trebuie să înțelegem că noi facem parte din cultura europeană.”

Novi Sad este al doilea oraș ca mărime din Serbia, după capitala Belrgad și are peste 250 de mii de locuitori. A fost fondat în 1694, când negusotri sârbi au format o colonie pe malul stâng al Dunării, vizavi de cetatea Petrovaradin, iar în urmotoarele secole a devenit un important centru comercial, de manufacturi și cultural. Cele mai multe clădiri istorice au fost ridicate în a doua jumătate a secolului al 19-lea, după ce, în timpul Revoluției din 1848 – 1849, orașul a fost puternic bombardat și în mare parte distrus de garnizoana maghiară din cetatea Petrovaradin, situată pe celălalt mal al fluviului.

Orașul Novi Sad are, în continuare, un bogat program de evenimente. Principala atracție turistică este cetatea Petrovaradin, care în luna iulie găzduiește Festivalul internațional de muzică rock EXIT, la care se adună, în fiecare seară, 50 de mii de tineri.

De atunci, membrii Clubului Presei de Turism au participat la toate evenimentele majore ale FIJET și au promovat destinații, idei de succes din turism și personalități din industria ospitalității.

Mărul de Aur oferit de FIJET destinațiilor de excelență în turism a ajuns, în anul 2019, și la Oradea. Anterior, trofeul fost acordat mănăstirilor cu picturi murale din Bucovina, Deltei Dunării, zonei Mărginimea Sibiului, companiei Blue Air și orașului Târgu Jiu.

Oferind acest trofeu, președintele FIJET, Tijani Haddad, a declarat: „Am venit aici pentru că asociația dvs. națională, FIJET România, a propus acest oraș, Oradea, pentru Mărul de Aur, cel mai important premiu pe care îl conferă organizația noastră. Aș dori să le mulțumesc membrilor asociației române pentru că sunt aici împreună cu noi și, în special, președintelui FIJET România. Nu numai pentru propunerea făcută, dar se pare că Stefan Baciu iubește de asemenea foarte mult acest oraș. Primul meu contact cu Oradea în această dimineață a fost extrem de pozitiv, pentru că am văzut acest oraș verde, curat, cu oameni zâmbitori, ospitalieri, precum şi mărturii ale unei mari moşteniri culturale. Multe astfel de obiective puse în evidenţă și multe atracții turistice au făcut din acest oraș, din punctul meu de vedere, una dintre cele mai importante destinații turistice din țară. O destinaţie turistică, turismul în general, are un mesaj cultural, un mesaj religios, transmite un mesaj de prietenie, un mesaj de pace și, de aceea, promovăm turismul prin organizaţia noastră. În acest an, FIJET sărbătorește 65 de ani de existență. Am început cu numai 3 țări care au fondat FIJET, iar acum suntem prezenți în întreaga lume pentru că scopul nostru este de a promova turismul din fiecare ţară peste tot în lume. Un alt lucru foarte important care a reuşit să-mi atragă atenția în ceea ce privește Oradea este cel legat de ceea ce noi numim turism durabil. Se pare că aici toți participă la consolidarea turismului durabil.„

Principalul motiv pentru care Oradea a fost propusă pentru a se alătura galeriei de destinaţii din întreaga lume, premiate cu Mărul de Aur este atractivitatea sa turistică în creştere. Sunt remarcabile clădirile din stilul arhitectural Art Nouveau Secession, motiv pentru care este supranumită şi „Capitala Art Nouveau”. Cea mai reprezentativă clădire în stil Art Nouveau este Palatul Vulturul Negru, aflat în principală piaţă din Oradea, o clădire prin al cărei pasaj a trecut şi delegaţia FIJET în turul pietonal care a urmat ceremoniei de acordare a trofeului „Mărul de Aur”.

Acest trofeu reprezintă o recompensă pentru intensa activitate a municipalităţii şi, totodată, o încurajare pentru continuarea restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu, de creare şi de promovare a unor evenimente culturale, turistice şi sportive care să pună în evidenţă tot ce are mai frumos Oradea.

Primind trofeul „Mărul de Aur”, directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune, Mihai Jurca, s-a adresat asistenței: „Suntem cu adevărat onorați să primim acest premiu de la dumneavoastră și de la organizația FIJET. Este rezultatul multor ani de muncă, iar astăzi sunt norocosul care primeşte acest trofeu, persoana care reprezintă o mare echipă. În spatele tuturor acestor lucruri pe care le-ați menţionat sau pe care le-aţi şi văzut, avem oameni minunaţi care, în ultimii 10 ani, s-au străduit să dezvolte orașul. Municipalitatea are o prioritate majoră în dezvoltarea turismului, iar aceasta înseamnă nu doar investiţii în turism, ci și susținerea sectorului economic al orașului. Luăm acest premiu ca un semn de responsabilitate și sper că veți reveni în cinci ani și veți găsi tot mai multe lucruri interesante din punct de vedere turistic. Vă mulțumesc foarte mult şi ne onorează faptul că sunteţi aici!” 

An de an, Oradea devine una dintre cele mai atractive destinații turistice din România. Împreună cu dezvoltarea stațiunii Baile Felix, situată foarte aproape de Oradea, cea mai tânără destinaţie premiată cu trofeul „Mărul de Aur” poate deveni un pol al turismului din România.