Congresul anual al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, FIJET, din acest an a fost organizat, în premieră, la bordul unei nave de croazieră care timp de câteva zile s-a deplasat pe Marea Mediterană, ajungând în porturi din Italia, Spania şi Franţa. Adunarea Generală FIJET a fost primul eveniment dintr-o serie de acţiuni ce vor fi organizate în mai multe ţări, pentru a marca 70 de ani de la fondarea acestei asociaţii internaţionale. Cu ocazia acestui congres, tunisianul Tijani Haddad, care conduce de 22 de ani Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, a rememorat câteva momente din activitatea acestei asociaţii:

„Am început cu două asociații, cea franceză și cea belgiană, apoi s-a alăturat şi cea italiană. Apoi asociații din toată lumea au devenit membre FIJET pentru că au înțeles ce este FIJET și de ce sectorul turistic are nevoie de o astfel de asociaţie, scopul fiind sprijinirea şi impulsionarea acestui sector, în întreaga lume. Aş dori să mulţumesc colegilor pentru încrederea pe care mi-au acordat-o în aceşti ultimi 22 de ani. Primul meu Congres ca preşedinte a fost cel din Statele Unite. După aceea, am avut multe congrese de succes în aproape întreaga lume.”

România a intrat în familia FIJET în anii 70, când a primit din partea organizaţiei internaţionale a jurnaliştilor de turism trofeul „Mărul de Aur”, în semn de recunoaştere a unei destinaţii deosebite, Bucovina, datorită mănăstirilor cu picturi murale din Bucovina Voroneț, Humor, Moldovița și Sucevița și a bisericii Arbore, aflate în acel moment pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. În anii 80, România a ieşit din FIJET, cel mai probabil din cauza faptului că nu a mai putut plăti cotizaţiile către forul internaţional, pe fondul restricționării plăților în valută. În 2008, România a revenit în FIJET după afilierea Clubului Presei de Turism din România. De atunci, asociația românească a participat la multe evenimente sub egida FIJET, în special la congresele anuale, organizând totodată evenimente și pe plan local, cu participare internațională. În acest an, Clubul Presei de Turism FIJET România s-a implicat în organizarea unor info trip-uri în judeţul Braşov, în  judeţul Gorj, în Delta Dunării şi la Cazanele Dunării, acţiuni la care au participat şi jurnalişti din străinătate.

Un proiect de succes este Academia FIJET pentru Tinerii Jurnalişti. Aceasta oferă tinerilor o oportunitate de a lucra cu jurnalişti de turism cu experienţă din diferite ţări. Programul include seminarii, ateliere și experiențe deosebite. Jurnaliștilor participanți li se oferă, de asemenea, excursii de documentare și oportunități de a se întâlni și de a discuta cu localnici și profesioniști din domeniul turismului.

În context, președintele FIJET, Tijani Haddad, a declarat: „Am creat multe proiecte, unul dintre ele fiind Academia tinerilor jurnalişti. Turismul are nevoie de jurnalişti specializaţi, foarte buni, iar aceştia ar trebui să ştie multe lucruri din acest domeniu. Nimeni nu poate scrie dacă nu are toată experiența acestui domeniu. Cea mai recentă ediţie a Academiei a fost în acest an în Slovacia. Am mai făcut în Slovenia, în Croația, în Tunisia, în România, în Maroc. În fiecare an, participă între 15 și 20 de tineri jurnaliști. Aceasta este ceea ce facem. Trebuie să ne gândim la viitor. Trebuie să adaptăm activitatea noastră viitoare la cerinţele turismului și la nevoile turismului din următorii ani.”

În 1970. FIJET a instituit un premiu pentru excelență, „Mărul de Aur”. De atunci, acest trofeu a fost acordat în fiecare an unei organizații, unui oraș sau unei personalități, ca o recunoaștere a eforturilor de promovare și de dezvoltare a turismului. De când a fost înființat în 1970, FIJET a acordat 71 de trofee. Primul trofeu „Mărul de Aur” a ajuns în România în anul 1975, fiind acordat Bucovinei. Acest trofeu „Mărul de Aur” poate fi admirat în Muzeul Mănăstirii Moldoviţa. Următoarele trofee au fost acordate României după 34 de ani, în 2009. Un „Măr de Aur” a ajuns în Mărginimea Sibiului, considerată o destinaţie unde poţi vedea imagini ale satului românesc autentic sau, după cum a catalogat-o juriul FIJET, o destinaţie romantică. Tot în anul 2009, un alt trofeu „Mărul de Aur” a fost acordat Deltei Dunării, un teritoriu fascinant datorită biovidersităţii şi multiculturalităţii, modelat permanent de apele fluviului. De asemenea, un trofeu a fost acordat companiei „Blue Air”, pentru dinamica pe care o avea în acea perioadă.

În anul 2014, a venit rândul oraşului Târgu Jiu să primească trofeul „Mărul de Aur”. Juriul FIJET a considerat că Târgu Jiu reprezintă o destinaţie unicat datorită operelor în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi.

Un alt trofeu „Mărul de Aur” a fost acordat în 2019 oraşului Oradea. Juriul a considerat că acest trofeu recompensează municipalitatea pentru activitatea de promovare şi dezvoltare a turismului în Oradea şi regiune şi, totodată, constituie un stimulent pentru a o încuraja să continue.

În 2023, FIJET a acordat trofeul „Mărul de Aur” orașului Timișoara, în acel an Capitală Europeană a Culturii. Dincolo de atracțiile sale turistice, a contat și faptul că Timişoara este un model de toleranţă, un loc în care convieţuiesc diferite minorităţi. Aceasta este și în spiritul acestei organizații mondiale a jurnaliștilor și scriitorilor de turism. Chiar de la înființare, FIJET a contribuit la înțelegerea reciprocă între popoarele lumii, indiferent de religie și sistem politic. De asemenea, în contextul altor provocări precum migraţia ilegală şi poluarea mărilor, în special a Mediteranei, o zonă extrem de importantă pentru industria ospitalității  acest sector. FIJET a pledat pentru conservarea mediului și pentru un turism durabil.

Este evident că această criză provocată de Covid-19 nu se va încheia mâine, chiar dacă sectorul construcțiilor, fabricile de textile și magazinele își pot relua activitatea imediat după încheierea pandemiei. Nu va fi însă și cazul turismului. Criza va fi mult mai lungă din diferite motive:

1. Potențialii turiști nu vor scăpa foarte repede de obsesia Covid-19.

2. Un gust amar al turismului și al călătoriilor va persista mult timp în subconștientul oamenilor, deoarece criza a fost multidimensională.

3. Se aud deja din ce în ce mai tare vocile unor oficiali europeni care își „limitează” cetățenii, sfătuindu-i să nu călătorească și să-și petreacă vacanța în propriile țări. Unii chiar se gândesc să închidă spațiul Schengen. Ei ar trebui să înțeleagă că profesioniștii din turismul european nu se pot baza doar pe piețele lor locale.

În Tunisia, indiferent de toate acestea, guvernul, la începutul crizei, a înfruntat cu curaj aceste provocări la adresa sănătății, urmărind protejarea vieții oamenilor și grija pentru sănătatea acestora. Foarte devreme, guvernul de la Tunis a decis închiderea frontierelor, carantină totală și măsuri sociale. Până acum, eforturile Guvernului au fost convingătoare și lăudabile.

Cu toate acestea, guvernul și partenerii din turism ar trebui să pregătească foarte repede o strategie națională pentru o redresare a turismului printr-o consultare națională. Numai un plan de acțiune concertat și coerent va determina măsurile care trebuie luate pentru a pregăti strategia bazată pe o abordare științifică pentru un plan de recuperare a acestui sector și pentru o campanie promoțională eficientă.

În plus, ar trebui să analizăm componentele produsului nostru turistic, bazat pe diversitate și inovare.

Desigur, lumea de după coronavirus va fi o altă lume. Cu toate acestea, dorința de a călători rămâne la fel de veche. Astăzi, călătoriile nu mai sunt un lux rezervat celor bogați și elitei. Turismul este chiar o parte a drepturilor omului. Acesta este motivul pentru care turismul va renaște.

Textul original al mesajului președintelui FIJET World, Tijani Haddad

Today, Tourism is most affected sector by this Covid-19 pandemic. Its collapse has been brutal and total and its consequences will last longer harder. They will be economical, social and even political. In Tunisia and in several other countries of the world, tourism is a drawing force of many other sectors creating jobs such as agriculture, building transport and many other sectors. In Tunisia, Tourism, with all its components: travel agencies, transport, arts and crafts, etc., is the largest employer in the country and contributes greatly to fighting against poverty. Beyond its economic role, Tourism conveys a cultural message and promote dialogue between religions and civilizations.

It is obvious and clear the end of the Covid-19 crisis is not for tomorrow: building industry, textile factories, supermarkets, can as soon as the end of the pandemic go back to work. This will not be the case for Tourism. The crisis will be much longer for various reasons:

1- Potential tourists will not very get rid of the Covid-19 obsession.

2- A bitter aftertaste of tourism and travel will persist for long time in people’s subconscious, as the crisis was multidimensional.

3- Already, some voices of European officials have risen to „confine” their fellow citizen’s once again, advising them not to travel and to spend their holidays in their own countries. They even think to close Schengen space. They should understand that Tourism Professionals in Europe could not only rely on their local markets.

In Tunisia, regardless of all this, the Government, at the very beginning of the crisis, courageously faced the immediate health challenges: preserving people’s lives and care about their health: very early, the Government decided Border closing, total containment and social measures. So far, the Government efforts were convincing and very commendable.

However, the Government and Tourism Stake holders should very early prepare a national strategy for Tourism resilience through a national consultation. Only a concerted and coherent action plan, will determine the measures to be taken to prepare the strategy based on a scientific approach for a recovery plan and an efficient promotional campaign.
In addition, we should review the components of our tourism product, based diversity and innovation.

Of course, the world after the corona will be another world. However, the desire to travel is as old as eternal. Today, traveling is no longer a luxury reserved for the wealthy and the elite. Tourism is even part of human rights. This is why tourism will rebound.