La 27 septembrie este marcată Ziua Mondială a turismului, pentru al doilea an consecutiv în condiții de pandemie. De ce 27 septembrie? Pentru că în această zi a anului 1970, Organizația Națiunilor Unite a adoptat statutul agenției care se ocupă la nivel global de turism – Organizația Mondială a Turismului, OMT. Tema propusă de OMT pentru acest an este „Turismul şi creşterea incluzivă”, acea creştere economică distribuită în mod echitabil în societate, o creștere care ar crea oportunităţi pentru toţi. Tema este interesantă, generoasă, însă, la un an şi jumătate de la declararea pandemiei, cei care lucrează în domeniul turismului încă încearcă să își revină după căderea abruptă din 2020.
Pandemia ne-a îndepărtat de obiectul muncii și pe noi, jurnaliștii și scriitorii de turism, membri ai Clubului Presei de Turism FIJET România. A trebuit să scriem și să vorbim altfel, ne-am reinventat, în încercarea de a veni cu povești și sugestii de vacanță adaptate vremurilor pe care le trăim. Ne-am întrebat încotro se îndreaptă turismul, iar de aici a venit și inițiativa ca fiecare dintre noi să contribuim cu câteva rânduri la un articol comun pe care l-am pregătit pentru a marca, în felul nostru, Ziua Mondială a Turismului.
„Să facem un exercițiu de imaginație: pandemia este pe sfârșite și abia aștepți să pleci într-o călătorie. Cu ce gânduri pleci la drum pentru ca turismul să își revină mai repede și care este prima destinație? (Adrian Boioglu)
Ai putea porni către munte, dar probabil ai prefera să eviți încă hotelurile, pentru că deja ți-a intrat în reflex să te ferești de aglomerație, așa că ar fi o idee să cauți o cabană care să ofere și cazare. (Ana-Maria Cononovici)
Sau poate vii în Oltenia unde, cu mai bine de 1.500 de ani în urmă, Dumnezeu, un balaur și un voinic au creat, pe meleaguri de basm, un colț de rai, zona Ponoare-Izverna. (Andrada Cojocaru)
Sau, pentru că „impardonabila” noastră poftă de viață ne obligă, uneori, să uităm de pandemii, dar și de moartea cotidiană, cea neprelucrată în laboratoare, adică de ducerea firesc de anormală, care nu fuge de vaccinuri, poate că ai merge să trăiești, puțin, puțin mai mult, la Mila 23, în Delta lui Ivan Patzaichin, să tresari la unduirea apei și să speri că, odată cu trecerile noastre, truda nu se va transforma în paragină. (Andrei Dicu)
De la șesurile dunărene, până pe crestele munților; din Maramureș și Bucovina, până în Banatul Montan; din Dobrogea, până în Secuime și în satele săsești, România are un potențial turistic remarcabil, mai ales în zona rurală, unde încă supraviețuiește un mod de viață arhaic, aproape dispărut în restul Europei. Poate fi acesta elementul de diferențiere față de alte destinații europene? (Bogdan Stanciu)
Întodeauna vacanța a început dintr-un punct! În Bihor ești primit cu plăcere de operatorii din turism, sunt gazde bune, administrează pensiuni curate, iar harnicele bihorence gătesc mâncăruri alese. Poți petrece în destinația turistică Bihor și 10 zile. Cum așa? Bihorul îți oferă activități de aventură, via ferrata, rafting, speoturism, canioning, are peisaje carstice spectaculoase, trasee de cicloturism ce te conduc prin spațiul rural bihorean alături de ghizi învățați cu oaspeții. Bisericile de lemn care mai păstrează pictură autentică, construite de meșteri populari în urmă cu sute de ani te așteaptă împreună cu comunitățile locale la experiențe culturale. Iar după ce, timp de 7 zile, ai trait experiența rurală nu-ți rămâne decât să stai cât vrei în Oradea și stațiunea Băile Felix unde te poți bucura de un oraș cochet, vibrant, precum și de relaxări în apele termale. Nu degeaba murmură turiștii ce au fost pe aici că: „Mai am un singur dor…. Să vin iară prin Bihor”! (Gabriel Bonaciu)
Mergeam cu Sabin Bălaşa prin multe locuri din România Magică, mai ales la Iaşi, dar şi prin Statele Unite unde, pregătind expoziţiile sale, vizitam şi locuri remarcabile. Îi ţin minte vorbele: „Dacă ştii să călătoreşti stăpâneşti timpul, adică trăieşti niţel mai mult”. Făcut cu pricepere, turismul e şi o şcoală şi poate să şi tămăduiască. (Constantin Dumitru)
Fără doar și poate, Bucureşti este destinația care te poate binedispune tot timpul anului, începând cu barurile, terasele, food track-urile cosmopolite de pe Calea Victoriei colț cu Piața Amzei, noul Soho bucureștean, până în eternul, fascinantul și neobositul Centru Vechi, unde poți gusta bucate tradiționale, neapărat mici la grătar, în acordul suav al lăutarilor. Trecând pe la Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie al României până la celebra și imensa clădire a Parlamentului, fostă Casa Poporului, vei înțelege ce înseamnă să fii român. Și dacă ai o seară liberă, nu ocoli teatrul (Teatrul Național, Teatrul de comedie, Teatrul Bulandra, Teatrul Mic, Teatrul de Revistă), Opera Națională sau Teatrul Național de Operetă pentru a-ți umple sufletul de bucurie. (Dan Anghelescu)
Unde mai pui că orice destinaţie poate deveni magică dacă o asezonezi cu vinul potrivit, iar în România licoarea lui Bachus e din belşug. Dulce ca Busuioaca de Bohotin, seaca precum o Fetească, albe, rosii sau roze, toate te imbie să le guşti şi să te laşi purtat de valurile plăcerilor gustative. În asemenea condiţii, raiul nu pare o destinaţie atât de îndepărtată. Să cinstim un pahar pentru renaşterea turismului! (Diana Dumitru)
Eu îmi fac bagajele şi mă îndrept spre „oraşul tăcut” din inima Transilvaniei. Mai puţin celebru decât Sighisoara, mai puţin cunoscut decât sonorul Reghin care-l încadrează, Târgu Mureş îşi vede liniştit de treaba lui, creşte organic prin turism, într-un ritm pe care si l-a impus şi pe care-l respecta. Centrul său e o MiniRoma, o Minibudapesta, asupra cărora veghează impunător statuia lui Avram Iancu, încadrată de bisericile ortodoxe şi catolice. Turistul poate să se redescopere vizitând Sala Oglinzilor din fabulosul Palat al Culturii, intrând la un spectacol de la Teatrul National, bilingv, care a dat actori de teatru şi film de limba română şi maghiară, memorabili. O mare şcoală există şi la Teatrul pentru cei mici Ariel, unde Punguţa cu doi bani, face şi azi sala plină. Sau să urce scările spre impunătoarea Cetate Medievală complet renovată, transformată în spaţiu cultural, expoziţional şi de spectacole, şi să savureze o bere istorică Neumarkt, un brand ce aminteşte de o veche denumire a urbei. Cafeaua poate fi servită la orice oră la unul dintre hotelurile moderne cu branduri naţionale şi internaţionale. Aroma vinurilor şi mustului pluteste în aer. Aşa e mereu când, vorba poetului, Ardealul toamna intră-n nemurire! (Doina Constantinescu)
Rămânem în fascinanta Transilvanie pentru bisericile fortificate, pentru satele în care mai regăsim atmosfera de odinioară și care impun un alt ritm al vieții aici: mai lent, mai aproape de natură. Iar, cum viața are alt ritm, la fel și gusturile au altă savoare. Zacusca de vinete fiartă la căldare, cu pâine de casă, brânzeturile, dulcețurile, găluștele sau cornulețele vor umple masa și ne vor întări pentru drumețiile de care n-ai cum să te saturi. Apoi, dacă ne oprim în comuna Biertan, în satul Richiș sau Reichesdorf, descoperim ineditul multiculturalității. Așezarea vechilor viticultori a cucerit turiști din Germania, Franţa, Olanda, Italia și Statele Unite, care au ales să se mute definitiv aici. Noi, călători prin România, vom avea nevoie doar de timp. Cu puţin răgaz, vom reuși să ne desprindem de cotidian și să intrăm în lumea de poveste a bunicilor. (Daniel Onea)
Călătorind prin atâtea destinaţii minunate, visul nu putea fi decât fabulos. Se făcea că trăiesc într-o ţară, România, cu hotelieri care se gândesc în primul rând la turiştii români şi străini, nu la propriul profit, cu chelneri amabili, care ştiu să încânte clienţii cu oferta restaurantului şi poveştile locului, cu discoteci şi cluburi fără manele şi fără beizadele, cu autostrăzi numeroase şi şosele fără gropi, cu trenuri care circulă cu viteză de secol 21, cu autorităţi care nu cocoşează cu taxe hotelierii şi proprietarii de restaurante. Visul era fabulos. Să mă trezesc din el? (Eugen Cojocariu)
Multe s-au spus și multe se vor mai spune, însă 2021 se anunța un an al turismului medical. Mulți și-au amânat tratamentele alternative din cauza pandemiei. Pe de altă parte, foarte mulți oameni care au trecut prin forme grave de boală au nevoie de programe de recuperare. Prin urmare, „climatul sedativ de cruțare al Perlei Moldovei”- Slănic Moldova, sau poate biserica din interiorul Salinei din Târgu Ocna, sau poate o baie în apa minerală vindecătoare, carbogazoasă, feruginoasă, de culoarea caramelului din Băile Tușnad, sau poate o baie în Lacul Ursu – cel mai mare lac sărat heliotermal din România, sau mai bine un tratament special de vinoterapie, sau împachetări cu ciocolată, sunt doar câteva din propunerile speciale „de sezon”. Toate astea, oare, ne-ar face mai buni, mai frumoși, mai mândri, mai sănătoși, mai veseli? Nu știu, însă ce știu, e clar: întoarcerea la rădăcini, la tradiții și folclor, la bătrânii noștrii, cred că ne înrădăcinează și ne arată cine suntem noi cu adevărat, astea cred că ne-ar face mai buni, mai frumoși, mai mândri, mai sănătoși, mai veseli! (Florin Horea Albu)
Pe scurt. Am fost și aș vrea să mai merg acolo… Acolo unde marea e albastră si curată, unde te simti bine pe plajă, fără să fii încolțit de nesimțiți, de țoape over-buzate, de manele, mucuri de țigară si coji de semințe, unde închiriezi o mașină pe o strângere de mână, unde găsești taverne cu miresme gastronomice de nedescris, esti servit prompt, frumos, cu zâmbete si drag, unde, într-un cuvânt, eu, personal, mă simt cu adevărat în vacanță. Ați ghicit! În Grecia! (Florin Orban) … ”
Turismul nu e doar o rezervare pe bani mulți în așternutul universal, nici o vânturare de pași pe harta fizică a lumii sau un clic al telefonului mobil (fiindcă nu mai există aparat foto, s-a stins mitul japonezului cu el agățat de gât!), ca nu cumva să miss the moment. Turismul e, de fapt, o stare de spirit, o hipostază interioară ce trebuie echilibrată prin frumusețe; fie chiar și cea a unui gând. Altfel spus, turismul se bizuie pe capacitatea fiecăruia de a primi în suflet sublimul. Atât. Restul sunt snopuri de conjecturi corecte, cu care se umplu pliantele, cursele charter sau, în cel mai rău caz, autocarele. (Florin Toma)
România are multe de oferit oricărui turist, fie el din țară, fie din străinătate, cu tărâmuri unice nenumărate, de o frumusețe greu de exprimat, iar pentru orice aventură ți-ai dori ai avea o hartă cu locurile disponibile. Capitala și toate orașele, din nord în sud și din est în vest, se îmbracă de la an la an în haine tot mai noi, cetățile și muzeele sunt tot mai primitoare, iar mâncărurile tradiționale ale românilor și licorile lor magice sunt oferite în tot mai multe locuri. Dar ce ar fi toate acestea, dacă nu ar fi oamenii locului, poate nu cei mai mari specialiști ai turismului, dar săritori și dedicați, mereu dornici să-ți povestească legendele din zonă. Pentru ei cărările țării sunt faptele cuvintelor, ca să-l parafrazez pe Ioan Gură de Aur. (Gabriel Arsene)
Mă îndrept spre viața arhaică a Maramureșului, cu speranța că am să regăsesc aceeași simplitate și smerenie în vorba și portul localnicilor, aceleași povețe de la bătrânii uitați de timp și aceeași încărcătură istorică în peisajul mirific. Traversez „molcom” Țara Maramureșului și pe drum poposesc cu bucurie ba la o poartă sculptată în lemn, ba la o casă încremenită în negura timpului, ba la o biserica de lemn, ba la un mester local. Îmi reamintesc cu drag graiul moroșenesc și mă opresc să-mi trag sufletul taman la poalele munților Rodnei, iar apoi cu pas sigur și domol mă îndrept spre Pietrosul Rodnei. Ajuns aici, timpul pare incremenit, iar eu stau si gust pentru o clipă, liniștea sufletească pe care alții o caută o viață întreagă. (Gabriel Cristian Sabou)
Deși visez la multe locuri din țara asta, pentru că îmi e dor de ele cu adevărat, eu nu aș vrea să vă recomand o anumită destinație…..pentru că ar fi nedrept față de celelalte! În orice colț al țării ăsteia te poți bucura. Dar, pentru o experiență cu adevărat bună, haideți să de gândim la toți cei din jurul nostru, fie ei turiști, lucrători în turism, localnici. Și mai ales să ne gândim la mediul înconjurător. Turismul de mâine nu va mai exista, dacă astăzi nu suntem responsabili. Iar pentru a fi sau a deveni responsabili, educația este cea mai de preț resursă turistică. (Gabriela Ţigu)
Dacă sîntem corecți cu noi înșine, răspunsul la întrebarea „Turismul, încotro?”, în context pandemic/postpandemic, nu poate fi decît unul singur: „Înapoi la rădăcini”. Înapoi la tradițiile românești autentice, înapoi la vacanțele curate la țară, înapoi la pensiunea agroturistică nepervertită de mirajul banilor mulți și făcuți repede al ruralului contrafăcut de Valea Prahovei. Sînt atîtea locuri care așteaptă să fie (re)descoperite în România profundă, încît concediile următorilor (cel puțin) cinci ani pot avea destinațiile deja rezervate. Și, desigur, înapoi la munte, cu dragoste și respect pentru un ecosistem care a suferit și suferă, influențat în rău de mîna omului. (Grig Bute)
Dacă virusul a creat opreliști în deplasarea noastră și ne-a silit să rămânem mai mult acasă, atunci a sosit momentul să ne redescoperim valorile de acasă, poate pe nedrept acoperite de colbul indiferenței și a le introduce pe harta unui turism de proximitate. Sunt obiective, dar și unități turistice interesante, gata să ne ademenească cu parfum local, spre beneficiul vizitatorilor și al lucrătorilor de turism deopotrivă. În ceea ce mă privește mă consider un om norocos, căci acasă înseamnă Iași, precum și România, locuri binecuvântate de Dumnezeu cu neasemuite comori naturale și artistice, dar și cu oameni inimoși. (Iustin Mihailov)
Călătorim și iubim călătoriile, e firesc… Cu gândul la tot felul de destinații în această lume frumoasă fără doar și poate, dar inabordabilă altfel în contextul pandemiei. Temerari și optimiști, pornim acum din nou la drum și știm deja că vom îndrăgi nu numai călătoria, cât și destinația, oricare ar fi ea. Am ales să fiu turist în țara mea, să redescopăr o Românie bogată în peisaje minunate și experiențe de neuitat, care încă mai păstrează, pe alocuri, savoarea unor tradiții și meșteșuguri demult apuse, dar care îl satisface și pe consumatorul de rând, infuzat de micile plăceri comerciale. (Liliana Boioglu)
Este pandemie? Și ce dacă? Pentru cei care iubesc măreția crestelor montane și libertatea norilor, perioada aceasta a deschis un nou orizont: călătoriile în mijlocul naturii, fie că este vorba de trekking în zone superbe de munte, încărcate de legendă și de priveliști care îți taie respirația, în Masivele Făgăraș, Bucegi, Retezat, Ceahlău, Piatra Craiului, Buila Vânturarița, Domogled, printre flori de colt și tufe de liliac sălbatic … (ah !!! revine vremea lui și a brândușelor de toamnă) … fie că este este vorba și de puțină aventură, în parcurile de aventură din toată țara, pe trasee de via ferrata, cu ghizi specializați. Cei care iubesc cultura și tradițiile se vor simți atrași de idea incitantă de a redescoperi valorile și identitatea noastră națională. Ne așteaptă cetăți și castele, case memorial și conace: Sarmizegetusa Regia și toate cetățile din zona Hațegului, Castelul Peleș, Castelul Huniazilor, Casele Memoriale „Ion Creangă”, „George Coșbuc”, ”Mihail Sadoveanu Cetatea Neamț, Histria, superbul muzeu cu sculpturile lui Ion Irimescu, Palatul Culturii de la Iași sau cel din Bănie, de la Craiova, cu exponate unice, Grigorescu, Brâncuși. Sunt operatori în domeniul „turismului de suflet” care ne pot orienta pașii în zone culturale și tradiționale. Turismul are opțiuni pentru orice destinație, avem nevoie doar de puţină viziune. Și de poftă de viață, și dor de ducă ! … (Maria Camelia Manea)
Dor de Bucovina! Primul meu gând ar fi meleagurile Bucovinei. Acum, la început de toamnă, dealurile molcome îmbrăcate în culori arămii, pensiunile minunate şi oamenii primitori de acolo, cu binecunoscuta lor ospitalitate, mi-ar da energia necesara pentru un nou început după această izolare de toți şi de toate. M-aş refugia la mănăstirile din zonă şi i-aş mulțimii Domnului că ne-a mai dat o nouă şansă la viaţă, poate mai bună, mai frumoasă, mai fără grijile cotidiene care ne înnebunesc. (Maria Schifirneţ)
Pentru cei care nu au fost, eu lansez invitaţia de a da o tură de aventură în locuri cu valoare de unicat turistic în România, dar şi în lume. Exagerez? Transfăgăşanul ar fi primul pe listă, şi aici trebuie reamintit de fiecare dată pentru noii călători ce-l vor frecventa că altitudinea maximă a acestei opere inginereşti este de 2.042 metri, că deţine cel mai lung tunel rutier din ţară, că în 2024 va împlini 50 de ani de la inaugurare, perioadă in care a a fost declarat si „The Best Road of the World”. Ca şi acest drum transmontan cu încărcătura strategică, Transalpina, supranumit şi Drumul Regilor, poate fi frecventat de turişti doar citeva luni pe an, din cauza vitregiilor naturii care par că îţi amintesc că Muntele nu este accesibil chiar tuturor. Ambele rute contribuie cu succes azi la dezvoltarea comunităţilor turistice din zonă, oferind şi o plusvaloare natională excepţională. Tot pentru turiştii însetaţi de inedit, Crucea de pe Caraiman, un monument ce comemorează eroismul românilor, ne luminează mintea şi ne întăreşte trupul cu istoria reală a unui popor şi a unei naţii călite să supravieţuiască. Când veţi ajunge acolo. în faţa celor 3 destinaţii autohtone, sunt convins că veţi simţi emoţiile unice pe care le veti trăi sau le-aţi trăit în fata Piramidelor şi, mai ales, a Sfinxului de la Cairo. Toate fac parte din aceeaşi familie, chiar dacă pruncii turismului s-au născut în perioade diferite de timp. Noi, jurnaliştii şi scriitorii de turism (nu-i aşa?, ce specie ciudată!), vă invităm în fiecare zi, şi in mod special pe 27 septembrie, să descoperiţi bijuteriile marilor familii turistice. (Marian Constantinescu)
Dacă ne gândim la dinamica post pandemică a turismului, atunci putem conta și pe turismul medical. În România, turismul medical s-a dezvoltat, datorită preturilor mici practicate la noi. Turiștii – cred că putem pune această etichetă – vin pentru operatii estetice, lucrări stomatologice, chirurgia obezității și nu numai. De multe ori, vin însoțiți de rude în marile orașe din România, atât din localitati mai mici, cât și din străinătate, foarte mulți venind din Israel. (Morel Rosenthal)
”Pandemia a restrâns semnificativ posibilitățile de petrecere a timpului liber, ceea ce pentru familiile cu copii a însemnat o adevărată provocare. Această situație este o oportunitate extraordinară pentru a exploata latura experențială a turismului, practicarea turismului montan, rural sau a ecoturismului fiind alternative sigure pentru aceștia. Turismul îi poate ajuta pe cei mici să se ”deconecteze” de la viața dependentă de mediul digital, cu care s-au obișnuit de la instalarea pandemiei, acesta oferindu-le posibilitatea de a se bucura de învățarea experențială luând contact cu plantele, animalele, iar ieșirile în natură fiind lecții interactive de istorie, geografie și biologie. De asemenea, pandemia a încurajat participarea la activități de agrement mai limitate în timp, la dezvoltarea activităților outdoor, care răspund dorinței de aventură atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Astfel, turismul de aventură a devenit o alternativă de petrecere a timpului liber pentru toate vârstele, România fiind deosebit de ofertantă și din acest punct de vedere.” (Oana-Diana Crîșmariu)
Sunt români care n-au fost niciodată la Iasi, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea”….(Nicolae Iorga) Din Iașul cu parfum de tei și Eminescu adresez invitația de a ne vizita pentru că, pe lângă trecut, s-a impus și Prezentul. Veniți să vă convingeți! (Petru Frăsilă)
Ieșirea din actuala stare pandemică, presupune recuperare sau resetare – din multiple puncte de vedere – a stării noastre de sănătate. Ne vor fi utile, în acest demers, apele minerale și termale, mofetele, salinele, nămolurile, climatul de cruțare al diverselor zone cu un grad de puritate ridicat, toate componente ale valorosului portofoliu turistic balnear. Resursele enumerate vor fi utilizate pentru recuperarea și redobândirea forței de muncă, dar și pentru ameliorarea bolilor degenerative specifice populației de vârsta a treia. Îmbătrânirea populației Uniunii Europene reprezintă, din acest punct de vedere, una dintre provocările cu care balneologia se va confrunta. România poate oferi soluția diminuării efectelor produse de problematica specifică persoanelor vârstnice, prin integrarea ofertei balneare românești în oferta turistică europeană. Factorii balneari existenți în România sunt utili în diminuarea efectelor negative ale procesului de îmbătrânire, ca și în refacerea forței de muncă afectată accidental. Techirghiol, Băile Tușnad, Băile Govora, Olănești, Slănic Moldova, Călimănești-Căciulata, Covasna, Băile-Felix, Sovata, Turda, Singiorz Băi sau Borsec, sunt doar cateva dintre zonele care vor oferi speranță, încredere, demnitate, turistului dornic de refacerea stării sale de sănătate. (Puiu Nistoreanu)
Indiferent dacă alegi marea sau muntele, trebuie să descoperi România, țara care te va surprinde in orice destinație cu plaiurile care te vor face să te simți mereu acasă. În “casa” noastră poți urca treptele ce pornesc de la nivelul mării până pe culmile înalte ale Carpaților, iar oamenii care îți vor ieși în cale te vor primi cu brațele deschise. Revenirea turismului la normalitate depinde de noi toți, de cât de mult îl iubim, îl respectăm și îl promovăm. (Radu George Baciu)
Turismul merge înainte. Nici nu se poate altfel, pentru că omul s-a născut turist. Dumnezeu nu a trimis cuplul primordial, nici la muncă, nici la școală sau război, ci l-a cazat într-o grădină a plăcerilor și a poftelor satisfăcute. Ar fi stat acolo mult și bine dacă Eva nu s-ar fi lăcomit la mere. Prin urmare, cazarea și ospățul au fost primele preocupări ale omului. Astăzi, toate țările lumii au cel puțin un hotel care poartă numele Eden. Și la noi e plin de Edenuri. Hoteluri, terase, restaurante, baruri etc și-au pus numele grădinii paradisiace. Cu o asemenea amprentă pe ADN-ul acestei industrii e greu de crezut că lucrurile se vor opri vreodată. România mai are și avantajul frumuseții naturale cu care s-a pricopsit acest colț de lume numit Europa. Business-urile din turism sunt în continuă creștere și în ciuda pandemiei, ne putem lăuda cu sezonul estival care a fost pe plus și la mare și la munte. (Răzvan Adam)
Turismul, încotro? Spre marea cea mare, pe direcția indicată de Dunăre! Până acolo, Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad și porturile românești sunt locuri pe care trebuie să le vizitezi pentru a te încărca cu povești, istorii și amintiri de neuitat. Pe lângă toate acestea, trebuie să simți acel miros specific de apă și mâl, care îmi stăruie în nări de la vârsta copilăriei, când îmi balansam picioarele pe cheiul Brăilei, urmărind, cu ochii întredeschiși din cauza soarelui, curgerea leneșă a Dunării. (Ștefan Baciu)
România este o țară mult mai frumoasă decât, din păcate, cred (încă) o parte dintre locuitorii ei. Trebuie să învățăm să gândim pozitiv și constructiv. Istoria ar trebui să ne învețe asta… Din fericire, paradoxal, mulți oaspeți străini ne-au determinat să deschidem ochii și să vedem ce bogății avem în jur. Pornind de la Prințul Charles până la confrați jurnaliști, precum Charlie Ottley, realizatorii Top Gear sau colegii noștri din FIJET. Timp de zece zile pe an, de aproape 30 de ani, merg pe o insulă pe Dunăre, la Capidava, lângă Cernavoda, unde are loc o Academie de vară unică în lume – Atlantykron. Toți invitații străini rămân fascinați, fie ei americani, chinezi ori italieni. Avem peste 1000 de kilometri de Dunăre, o adevărată autostradă naturală care are atâtea povești de spus… România este o țară a autenticității și a tradițiilor. Zecile de regiuni unde turismul rural este dezvoltat și miile de pensiuni rurale și agroturistice atrag, în mijlocul naturii, sute de mii de turiști și străini. La capitolul turism balnear avem o treime din apele termale și minerale ale Europei și am putea ajunge primii pe bătrânul continent. Avem zeci de recorduri turistice, precum cea mai mare clădire administrativă civilă din lume – Palatul Parlamentului, Transfăgărăşanul, care este cea mai spectaculoasă şosea de munte din lume, potrivit realizatorilor Top Gear, castelul Bran, în spatele căruia se află legenda romanticului vampir Dracula, obiective incluse în patrimoniul UNESCO și multe altele. Și, ca să închei cu fluviul care parcă ne ține în palme și ne protejează țara, la intrare ne-a dăruit Cazanele – cel mai spectaculos peisaj riveran din Europa, iar la ieșire, ne-a oferit cea mai mare și bine conservată deltă a Uniunii Europene – Delta Dunării. Totul e să credem în turism, să vedem cu înțelepciune, cu ochii deschiși, frumusețea, armonia și potențialul țării noastre. Pornind de la cei care ne conduc și ne reprezintă până la voi, citititorii noștri și, firește, la noi, cei care scriem și comunicăm. (Traian Bădulescu)