Turismul românesc, între semnul întrebării şi semnul exclamării

0
59

Turismul este unul dintre cele mai domeniile cele mai afectate de pandemie. Circa 400 de mii de oameni care lucrează în domeniul HORECA au avut o contribuţie de 5% la Produsul Intern Brut, însă, la aproape un an de la intrarea în lockdown, care a fost urmat de o restricţionare a călătoriilor, de închiderea restaurantelor şi a bazelor de tratament balnear, situaţia este dramatică. Pe lista perdanţilor trebuie adăugaţi transportatorii, ghizii şi, nu în ultimul rând, jurnaliştii care a căror principală preocupare a fost promovarea turismului. O parte dintre operatorii din turism nu mai răspund la sondaje, ceea ce arată că şi-au încetat activitatea şi, conform preşedintelui Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelordin România (HORA), Daniel Mischie, „suntem aproape de situaţia ca o treime dintre unităţile din domeniu să fie aproape de faliment”. Declaraţia a fost făcută la conferinţa de presă „Pandemia de COVID-19, destinația finală pentru turismul românesc?”, organizată de Grupul de Lucru pentru Turism din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) și Alianța pentru Turism (APT). În timpul conferinţei, în care a fost făcut şi anunţul că în 2020, fiecare restaurant din România a pierdut 120 de mii de euro, a venit şi vestea privind intenţia guvernului de a tăia în acest an voucherele de vacanţă. Vestea i-a luat prin surprindere pe cei care au susţinut conferinţa de presă, remarca fiind că, în aceste condiţii, semnul întrebării din tema conferinţei ar putea fi înlocuit cu semnul exclamării.

 

Grupul de Lucru pentru Turism din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) și Alianța pentru Turism (APT) au organizat conferința de presă pentru a lansa un apel către autorități cu privire la situația dramatică în rândul afacerilor din industria ospitalității.

 

Reprezentanții celor două organizații au semnalat nevoia majoră de lichiditate și predictibilitate în rândul operatorilor economici, pentru a supraviețui crizei actuale și pentru a asigura o redresare sănătoasă și sustenabilă a acestui sector.

 

Această industrie minunată încă trăiește, încă există, însă în fiecare zi se adaugă antreprenori care nu mai fac față. Fiecare zi contează! Este important ca oxigenul atât de necesar să nu vină după deces”, a declarat Dragoș Anastasiu, președintele CDR. Acesta a precizat că există un dialog intens și constructiv cu autoritățile de resort și a subliniat că acest parteneriat trebuie să reprezinte fundamentul pentru definirea și implementarea măsurilor necesare, în consultare cu operatorii conomici. Este important ca soluțiile să fie facile și să fie evitate procesele greoaie și birocrația excesivă care compromite viteza de implementare a măsurilor promise de către autorități. Președintele CDR a adăugat că ultimele două săptămâni demonstrează faptul că industria este responsabilă și că s-a delimitat de cei care nu respectă regulile, dovadă faptul că redeschiderea restaurantelor nu a generat noi focare.

 

Suntem în ultimul ceas în care această industrie mai poate fi salvată! Nu mai este problema crizei sanitare, ci este problema dorinței și putinței actualului Guvern de a rezolva această criză” a afirmat Daniel Mischie, liderul Grupului de Lucru pentru Turism din cadrul CDR, remarcând că există un acord politic în ceea ce privește sprijinul pentru sectorul ospitalității, însă concretizarea angajamentelor asumate de guvernanți este tardivă. Acesta a menționat că principalele provocări cu care se confruntă operatorii sunt pe de o parte lipsa de resurse financiare, iar pe de altă parte absența predictibilității, care au făcut ca un sfert dintre antreprenori să nu mai poată redeschide astăzi, deoarece pandemia a fost capătul de linie pentru aceștia. Liderul Grupului de Lucru pentru Turism din cadrul CDR a concluzionat că infuzia de capital promisă de către Guvernul României trebuie să fie operaționalizată cu celeritate, pentru a evita un colaps la nivelul industriei.

 

Este momentul ca pregătirea repornirii industriei turistice din România, pe care ne-o dorim cu toții să vină cât mai repede și în condiții de siguranță, să se realizeze printr-un parteneriat între Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și structurile asociative și federative din turism sub forma Organizației de Management a Destinației (OMD) România”, a susținut Alin Chipăilă, președintele APT. Acest obiectiv din Programul de Guvernare nu este doar un deziderat al industriei, ci și o condiție esențială pentru o repornire sustenabilă, întrucât o dată cu revirimentul industriei ospitalității la nivel mondial ca urmare a evoluției vacinării populației și a respectării normelor de siguranță, România va intra într-o competiție acerbă cu celelalte destinații europene și globale. Complementar cu dezvoltarea OMD-ului național, președintele APT a adăugat că reglementarea turismului de incoming ca export de servicii va sprijini eforturile de transformare a României într-o destinație competitivă și va crește numărul de turiști străini.

 

Acționăm ca niște pompieri care string un foc existent, dar nu privesc cu bătaie lungă către viitor”, a afirmat Călin Ile, purtătorul de cuvânt al APT, adăugând că miza trebuie să fie nu doar acoperirea daunelor cauzate de pandemie, ci și pregătirea pentru perioada post-pandemică. Acesta a făcut referire la fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) drept o oportunitate pentru investiții în forța de muncă și în infrastructura turistică, oferind exemplul altor țări europene care au inclus linii dedicate pentru repornirea industriei ospitalității în planurile naționale pentru accesarea fondurilor europene dedicate redresării. Potrivit purtătorului de cuvânt al APT, o altă componentă a planului de relansare a industriei este viteza de față de restricțiile cu privire la călătorii, acesta amintind faptul că România este printre puținele țări care solicită atât un test negativ în ultimele 72 ore și impun și o obligație de carantinare timp de 14 zile. „La o lună și jumătate de când există Ministerul, forma de reorganizare este foarte ambiguă”, a concluzionat Călin Ile, reiterând nevoia de predictibilitate și transparență din partea autorităților, pentru dezvoltarea soluțiilor de ieșire din această criză.

 

Printre propunerile punctate de reprezentanții celor două organizații s-au numărat și calibrarea unui plan pentru despăgubirile aferente perioadei în care industria a fost restricționată la începutul anului 2021, accelerarea plăților restante către operatori (returnarea TVA și concedii medicale) și a implementării măsurilor de sprijin angajate de către Guvern în decursul anului 2020 (ajutorul de 20% din cifra de afaceri și Măsurile 2 și 3) și decuplarea funcționării HORECA la 30% de variațiile ratei de incidență și raportarea la existența sau nu a unui lockdown total.

 

Reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) și ai Alianței pentru Turism (APT) au reiterat disponibilitatea celor două organizații de a pune la dispoziția autorităților expertiza și resursele pentru a rezolva această criză, în spiritul revenirii progresive la dinamica precedentă pandemiei, atât pentru salvgardarea afacerilor și a locurilor de muncă din industrie, cât și pentru funcționarea fără sincope a acestui sector, în condiții de maximă siguranță pentru cetățeni și predictibilitate pentru operatorii economici.

 

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) este o inițiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

 

Grupul de Lucru pentru Turism din cadrul CDR reunește reprezentanți din cadrul tuturor ramurilor industriei ospitalității (HORECA, agenții de turism, vouchere de vacanță, organizatori evenimente etc.) cu scopul de a genera poziții reprezentative pentru operatorii economici în relația cu autoritățile și în spiritul stimulării parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea turismului din România. Prioritățile Grupului de Lucru pentru Turism pentru anul 2021 vizează relansarea industriei și susținerea sectorului printr-o politică fiscală care să permită sustenabilitatea afacerilor în condiții de operare în criza pandemică și post-criză (ajutor de stat și deblocarea sumelor aferente măsurilor de sprijin, repornirea industriei în condiții de siguranță pentru cetățeni și predictibilitate pentru operatorii economici, stimularea turismului de incoming prin reglementarea drept export de servicii, reducerea TVA pe întreg lanțul de distribuție – inclusiv pentru marja agențiilor de turism, menținerea sistemului de vouchere de vacanță), debirocratizarea legislației și a procedurilor care stau la baza activităților din turism, promovarea României prin Organizațiile de Management al destinației constituite la nivel local, regional și național în sistem de parteneriat public-privat și forța de muncă din turism.

 

Alianța pentru Turism (APT) este construită ca o platformă formală de colaborare între membrii ei, organizații care au ca scop dezvoltarea sectorului turistic din România și care respectă principii legale și etice în afaceri. APT militează pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului românesc pe principii de performanță, competitivitate, calitate și responsabilitate, crescând calitatea actului public administrativ, reducând birocrația prin măsuri digitalizate, managementului de destinație și serviciilor industriei ospitalității. APT este o platformă care își propune să unească pozițiile organizațiilor membre și ale altor organizații interesate de sectorul de turism din România, pentru a oferi o bază coerentă de consultare cu autoritățile române pe teme care au impact asupra turismului.