► Cazanele Dunării este destinația numărul 1 a anului 2025, urmată de Iași și de Brașov

România este o țară care merită pe deplin să fie promovată turistic, astfel că membrii Clubului Presei de Turism – FIJET România continuă proiectul intitulat „Destinațiile FIJET România”, ajuns la cea de-a treia ediție.

Pentru al treilea an consecutiv, FIJET România a selectat zece destinații deosebite din țară, cu scopul de a le face cunoscute atât în România, cât și la nivel internațional, prin rețeaua FIJET World. Această inițiativă evidențiază dezvoltarea turismului în zonele respective și recunoaște eforturile celor care contribuie la promovarea acestora.

Acest proiect își propune să aducă în prim-plan locuri din România care se remarcă prin autenticitate și valoare turistică, punând în lumină destinații în care lucrurile sunt făcute cu pasiune și profesionalism. Dintr-o listă extinsă de propuneri, jurnaliștii FIJET România au vizitat, documentat și votat 10 destinații care reflectă tendințele turistice ale anului 2025.

Pentru un turist străin aflat pentru prima dată în România, țara poate fi o surpriză plăcută. În ultimii ani, implicarea localnicilor în dezvoltarea turismului a devenit tot mai vizibilă, iar rezultatele sunt remarcabile. Din acest motiv, FIJET România a decis să adune într-un clasament 10 destinații deosebite, promovându-le atât pe plan național, cât și internațional.

Festivitatea de premiere a celor mai votate “Destinaţii FIJET România” va avea loc joi, 20 februarie, la ora 11:00, pe Scena de Evenimente Conexe din Pavilionul B2 al Centrului Expozițional ROMEXPO.

Jurnaliștii FIJET România au vizitat aceste destinații, le-au documentat și votat, iar acum le prezintă publicului pe site-ul oficial: https://clubpresaturism.ro și pe pagina de Facebook FIJET România – Clubul Presei de Turism.

Top 10 destinații România 2025
1. Cazanele Dunării
2. Iași
3. Brașov
4. Rânca
5. Târgu Jiu
6. Oltenia De Sub Munte
7. Arieșeni
8. Băile Herculane
9. Timișoara
10. Sfântu Gheorghe (jud. Tulcea)

Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism FIJET România și membru în Comitetul Executiv al Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism: „Propunem 10 destinații din România, cele care au adunat cele mai multe voturi din partea membrilor Clubului. Mulți dintre noi am ajuns în aceste locuri pe care le-am prezentat deoarece produc emoții și de unde plecăm cu amintirea unei vacanțe frumoase. Cel mai important lucru este că le aducem în atenția publicului prin simpla lor includere în acest top, indiferent de ordinea din clasamentul pe care l-am anunțat. Sunt tot atâtea destinații pe care le recomandăm pentru acest an, oferind totodată garanția dată de jurnaliști care știu ce înseamnă turismul din România. Pe de altă parte, consider că premierea acestor destinații la Târgul de Turism al României este nu numai momentul final al unui proiect jurnalistic, ci și o modalitate de promovare a unor atracții din țara noastră.”

Fiecare dintre aceste destinații merită locul 1, însă clasamentul reflectă o selecție echilibrată, în funcție de specificul fiecărei regiuni.
Patru categorii turistice sunt reprezentate la superlativ în acest an:

• Marile orașe: Iași, Brașov, Târgu Jiu, Timișoara
• Turism rural, cultural și ecologic: Cazanele Dunării, Oltenia de sub Munte, Arieșeni, Sfântu Gheorghe (Tulcea)
• Stațiuni balneoclimaterice: Băile Herculane
• Stațiuni montane: Rânca

În 2023, topul 3 al destinațiilor FIJET România a fost condus de Fundata, urmată de Bucovina și de Delta Dunării, iar în 2024, liderul topului a fost Rimetea, urmată de Vatra Dornei și de Borsec.

Clubul Presei de Turism – Federația Internațională a Scriitorilor și Jurnaliștilor de Turism (FIJET) România este asociație profesională, persoană juridică de drept privat română, fără scop patrimonial. Clubul Presei de Turism – FIJET România este format din jurnaliști profesioniști din presa scrisă, online, radio și televiziune care înțeleg nevoile și cerințele membrilor asociației și colegilor. În cele patru zile ale Târgului de Turism al României (20-23 februarie) vă așteptăm și la standul Clubului Presei de Turism FIJET România, 54D, din Pavilionul B2.

Trofeul „Mărul de Aur”, care a ajuns, în 2023, la Timișoara, a fost al șaptelea trofeu pe care îl primeşte România după cele conferite mănăstirilor cu picturi murale din Bucovina, Deltei Dunării, Mărginimii Sibiului, companiei aviatice Blue Air, municipiului Târgu Jiu pentru operele în aer liber ale lui Constantin Brâncuşi și municipiului Oradea.

Despre Clubul Presei de Turism – FIJET România
Clubul Presei de Turism – FIJET România, înființat în 2008, este asociația națională afiliată Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET World), reunind jurnaliști specializați în presa scrisă, online, radio și televiziune.

Destinațiile FIJET România 2024 este un proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit, locuri în care lucrurile se fac bine și oamenii merită să fie încurajați pentru eforturile depuse. Am fost acolo, am văzut cum arată, am scris despre ele, le-am propus și le-am votat și acum vă prezentăm un  Top 10 Destinații din România  care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și concediile anului 2024.

Până la premierea lor într-o gală-eveniment FIJET România, care va fi organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo (15-18 februarie 2024), acolo unde Clubul Presei de Turism – FIJET România va participa cu stand, vă invităm să le cunoașteți, pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism, unde urmează să fie prezentate, pe rînd, cîte o poziție a acestui clasament, zilnic.  Astăzi, locul 10, Târgu Mureș.

Târgu Mureș

De ce Târgu Mureș? Simplu! Pentru că a venit și vremea lui. Umbrit de decenii de către Sighișoara, lăsat în urmă de către Bistrița, inima județului Mureș a bătut turistic mai mult ca rută de tranzit pentru turismul de circuite. Paradoxal, deși deține un aeroport pe care, din nefericire, nu mai aterizează azi prea multe companii aeriene. Paradoxal, deși se întâmplă așa, investitorii locali și internaționali au pus banii în mișcare astfel că acum Târgu Mureș este o capitală unde se desfășoară numeroase reuniuni și manifestări medicale. Un centru universitar de profil îi asigură spatele cu specialiști de excepție.

Nu uitați că aici s-au înregistrat cu vreo patru decenii în urmă operații pe cord, premiere la acea vreme nu numai pentru România. Hotelierii au simțit gustul banului și au pus la punct cel mai important grup din Transilvania format din Plaza Executive (5 stele), Plaza-Partener Hilton the Diamond Club, Plaza Business, Ciao, de 4, respectiv 3 stele. Din tablou nu lipsesc nici Hampton By Hilton, nici lanțul local Darina, cu proprietăți în oraș dar și în împrejurimi, dar mai ales Cocoșul de aur, o emblemă a orașului, local abandonat timp de circa 30 de ani, revenit în forță ca hotel boutique. Clădirea acestuia datează din 1897.

Din oricare punct puteți pleca să descoperiți Târgu Mureș. Vreți cetate? Aveți chiar în centrul orașului. Vreți teatru, aveți bilingv. Vreți hipism? Aveți bază pentru călărie. Vreți muzică? Aveți festivalul ”Constantin Silvestri”, sau tradiționalele recitaluri de muzică folk, cu seri de neuitat la Cetate. Apropo de cetate. În interiorul ei puteți admira Biserica Reformată, cea mai veche clădire din oraș. Cea mai impunătoare statuie este cea a lui Avram Iancu din vecinătatea Catedralei ortodoxe, care veghează la Parcul Trandafirilor ce ”tapetează” tot centrul orașului. O, dar câte alte lucruri aveți de vizitat la Târgu Mureș! Vă vor ghida cu plăcere tinerii de la ”Visit Mureș”, care vă așteaptă la parterul Palatului Culturii. Știți dumneavoastră, clădirea aceea cu acoperișul multicolor care îmbină stilurile seccesion și baroc!

(Doina Constantinescu)

Prima mea vizită la Târgu Mureș  a fost o reală surpriză, una foarte plăcută. Am petrecut trei zile (două nopți) în centrul orașului, în Grand Hotel, care dispune de o panoramă superbă deasupra orașului, a Primăriei și a Palatului Culturii recent restaurat, și a fost evident cât de mult s-a dezvoltat orașul si ce ofertant a devenit. Am asistat la parada de 1 Decembrie din 2023, și a reieșit din plin multiculturalitatea, punctualitatea tipică Transilvaniei și factorul inclusiv al  diferitelor  etnii și tradiții din Ardeal. Regenerarea urbană  este evidentă  pe bulevardul principal și în zona Pieței Trandafirilor, cum și pe cele imediate lui. Atmosfera din centrul vechi și cu precădere unele străzi cu trotuare mai ample mi-au dat impresia unui oraș din Europa Centrală.  Cetatea Medievală  – la fel și ea – un loc extins, plăcut, un punct de reper și relaxare în oraș. Moștenirea duală română și maghiară îi amplifică atractivitatea, și am fost surprinsă plăcut inclusiv de serviciile călduroase și primitoare ale maghiarilor din oraș (ceva ce nu era cazul pe vremea copilăriei mamei mele, născută în Sighișoara, cu ea am și fost). Am mâncat foarte bine de fiecare dată – felurile tradiționale ale zonei la superlativ și destule opțiuni tentante de toate tipurile. Iar pentru cunoscători ale hotelurilor și fine-dining,  hotelul Privo  din zonă este si el un punct de atracție, o combinație inovatoare de design futurist cu Art Nouveau. Tocmai au aniversat zece ani de la deschidere, la sfârșit de 2023.

Stilurile Art Nouveau, Baroc și Secesiunea vieneză sunt omniprezente și foarte multe clădiri istorice emblematice au fost redate circuitului. Punctul maxim de interes fiind  Palatul Culturii, ale cărui schele din exterior fuseseră scoase cu câteva zile înainte să ajung. Interiorul este spectaculos – încă se mai lucrează la câteva încăperi – însă este o bijuterie arhitecturală și culturală, incluzând o sală de concerte cu o orgă impresionantă și un muzeu de artă la fel și el, foarte generos. De puțin timp, s-a redat drumul la vizite în interiorul palatului, fiind anterior închis o perioadă de timp datorită restaurării. Foarte aproape de palat, în Piața Victoriei, se află  Monumentul Latinității  cu lupoaica, un loc marcant, odă a originii latine a poporului român.

(Monica Suma)

Destinație propusă de Doina Constantinescu, jurnalist Traveller Magazin, trezorier Clubul Presei de Turism – FIJET România, Marian Constantinescu, jurnalist și scriitor de turism Traveller Magazin, și Monica Suma, jurnalist colaborator Lonely Planet.

Anul 2020 a ajuns la final. Un an de încercări dar și de reflecție, un an despre care putem spune că am așteptat să treacă mai repede. Industria turismului mai este supranumită ”industria visurilor”, așa că nu ne rămâne decât să visăm, acum, de sărbători, și să punem visurile în practică anul viitor. Ne dorim mai mult ca oricând ca 2021 să fie anul subiectelor pozitive și al revederii fizice, așa cum eram obișnuiți.

Clubul Presei de Turism – FIJET România urează colegilor, partenerilor și prietenilor Crăciun fericit, sărbători luminate și un an 2021 mult mai bun! Sperăm cu toții ca anul viitor să reprezinte anul renașterii, anul comunicării și un nou început spre mai bine.

Pentru celebrarea Zilei Mondiale a Turismului, la 27 septembrie, Organizaţia Mondială a Turismului a ales tema „Turism și dezvoltare rurală”. Această celebrare se desfășoară în condiții speciale, cu mască de protecție, cu amintirea unui sezon de vară ratat și cu îngrijorare pentru viitorul apropiat al turismului. Fără nicio legătură cu decizia forului mondial al turismului, dar cu dorinţa de distanţare, mulţi oameni, printre care mulţi tineri, au ales în acest an destinaţii de vacanţă liniştite, în propria ţară. A fost un sprijin neaşteptat pentru OMT care îşi propusese, înainte de pandemie, să impulsioneze acest sector şi să sprijine destinaţii noi, în zone mai puţin populate. În întreaga lume, turismul oferă locuri de muncă, întărește comunităţile rurale, contribuie la protejarea patrimoniului, la păstrarea tradiţiilor şi, uneori, la protejarea habitatului şi a unor specii periclitate.

După aceste luni cu frontiere „întredeschise” şi cu reguli sanitare modificate, este evident că asistăm la o schimbare a profilului turistului. În viitorul apropiat, cei mai mulţi turişti care se vor încumeta să efectueze călătorii internaţionale vor fi cei tineri, în timp ce persoanele în vârstă vor fi mai rezervate în această privinţă. Acest nou profil va determina o modificare a ofertei turistice, cu structuri de cazare mai puţin pretenţioase şi cu condiţii pentru socializare, cu preparate mai simple şi mai ieftine în restaurante poate altădată cu pretenţii şi cu facilităţi de transport, totul fiind o ajustare la bugetul pe care şi-l permit clienţii tineri.

Bilanţurile la sfârşitul sezonului estival nu apară bine deloc, iar multe încasări ale ţărilor din Europa care contează în turismul internaţional au provenit de la propriii cetăţeni, care au evitat deplasările în străinătate. Conform estimărilor OMT, peste un miliard de persoane vor renunţa în acest an la călătoriile internaţionale, iar pierderile se vor ridica la circa 1.200 de miliarde de dolari, un mare minus care va atinge în primul rând statele aflate în topul mondial al turismului, dar care a lovit puternic și economiile micilor state insulare care depind de turism. Chiar dacă pandemia va scădea ca intensitate, sectorul turismului nu va reveni mai devreme de 3 … 4 ani la nivelul atins în 2019.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului trebuie să ne gândim cu recunoștință la toți cei care au suferit, dar au făcut eforturi pentru ca industria viselor să meargă mai departe. Pe lângă hotelieri, agenți de turism, transportatori, ghizi de turism, trebuie să îi menționăm și pe cei care dau indicații prețioase celor care intenționează să meargă în vacanță. Este vorba despre jurnaliștii de turism care se exprimă la televiziune, la radio sau în scris, inclusiv în mediu online. Confruntați cu lipsa libertății de deplasare în acest an pandemic și, deloc de neglijat, cu probleme financiare, mulți jurnaliști au încercat să fie aproape de toți cei din lumea minunată, dar momentan tristă a turismului. Suntem jos, dar ne vom reveni, împreună! Tuturor actorilor de pe scena mondială a turismului, „La mulți ani”!

Turismul este un sector cu o pondere de 10% la Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, însă, la nivelul statelor membre, percepția este diferită. Cu scăderi ale încasărilor de peste 20 de miliarde în doar două luni, în cazul Italiei sau cu o pondere a turismului de peste 20% la PIB, cazul Greciei și al Croației, este de înțeles dorința de a deschide cât mai repede ușile din industria ospitalității.

Suntem în așteptarea unor reglementări, poate la nivel european, poate la nivel național. Deocamdată nu știm exact ce ar însemna o structură de cazare sigură din punct de vedere sanitar. Există multe opinii legate despre modul în care ar trebui să fie primit un turist și în ce condiții ar trebui să fie cazat un turist. Turistul va interacționa sau nu cu recepționerul? Va putea folosi liftul din hotel și va putea atinge butoanele? Cum va servi micul dejun? Va fi totul ambalat sau va fi in regim de room-service?

Apoi ce facem la plajă? Fixarea distanței dintre cearșafuri, dintre șezlonguri este cea mai simplă problemă, dar cum ar putea funcționa, de exemplu, barurile de pe plajă, o gogoșerie și alte puncte de alimentație publică? Ne întrebăm dacă hotelierii sunt pregătiți pentru a primi turiști, dar trebuie să ne gândim și dacă turiștii sunt pregătiți pentru o astfel de vacanță, care va fi diferită față de cele din anii trecuți. Pe lângă un prag psihologic pe care să-l depășim și pe lângă banii de care avem nevoie pentru a pleca în vacanță, este posibil să avem nevoie și de un certificat de sănătate, care este o garanție doar până ajungi într-o zonă mai aglomerată sau într-un spațiu închis, cum este un avion, în care petreci cel puțin o oră.

Tot mai multe state le recomandă propriilor cetățeni să își petreacă vacanța în țară, dar, pe de altă parte, încearcă să atragă și turiști străini. Ministrul elen al turismului, Charis Theocharis declara recent că „Grecia se pregătește să-i întâmpine pe turiștii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, așa cum se întâmplă în fiecare an.” Dacă citim în altă cheie, este vorba de a refuza turiștii din așa-numitele zone roșii unde „doamna Covid” își va mai face de cap.

Pe de altă parte, nu toți grecii sunt nerăbdători să primească musafiri din străinătate. Conform unui recent sondaj al unei universității din Salonic, o treime ar prefera turiști din țări cu rate mici de cazuri confirmate de infectări cu Covid 19, trei din patru respondenți ar dori ca turiștii să aibă un pașaport de sănătate, iar aproape 94% doresc controale stricte pe aeroporturi și la frontiere.

Ștefan Baciu

Președinte – Clubul Presei de Turism / FIJET Romania

Criza generată de pandemia coronavirus reprezintă un test, o încercare și un ”reset” care ne va marca. Dar ne va permite și reinventarea, regenerarea. După această autoizolare, oamenii sau cel puțin o parte dintre ei, vor aprecia timpul liber și viața, mai mult ca oricând. După încetarea crizei, va fi o bucurie generală, cel puțin asemeni celei generate de încetarea unui Război Mondial. Totuși, acum nu avem nici ruine, nici bombe, nici poluare, dimpotrivă, și sper, nici zeci de milioane de victime. În aceste zile, oamenii au timp să se gândească la ceea ce nu au făcut suficient de bine înainte de pandemie și vor încerca să îndrepte. În general, în vremuri, să le zicem, normale, majoritatea oamenilor își tot programează proiecte, fapte, acțiuni și le tot amână deoarece apar diverse alte ”oportunități” pe care vor să le fructifice. Deși, din viață rămânem cu ceea ce lăsăm mai departe, cu călătoriile, cu experiențele diverse, cu ceea ce scriem, cu ceea ce creăm și influențăm în bine și nu cu lucrurile sau cu banii.

Unul dintre domeniile din ce în ce mai indispensabile omului a devenit turismul. Nevoia de a călători, de a descoperi, de a explora, de a te relaxa undeva, mai departe de casă. Turismul este important pentru România din mai multe perspective, chiar dacă are, încă, un aport mare la PIB. Poate aduce bani, fiind o formă de export de servicii – dacă ne referim la incoming, dar poate genera și o imagine mai bună țării noastre. Pe de altă parte, vorbim și de latura socială. Oamenii doresc să călătorească, să schimbe ”peisajul”, să meargă la aer curat. Mai ales după aceste luni de izolare.

Turismul și ”Regula de aur”

Însă, ca de obicei, turismul românesc se confruntă cu probleme. Probleme de decizie și de comunicare. În primul și în primul rând, cred că este nevoie de formarea unei celule permanente de criză, care să reunească reprezentanții Guvernului, ai ministerelor abilitate, precum și ai Ministerului Sănătății, ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Direcțiilor de Sănătate Publică și ai organizațiilor profesionale de profil. O asemenea celulă de criză ar fi trebuit formată ieri, așa cum se spune. La ora actuală nu văd unde este dialogul dintre sectoarele public și privat din turism. Am observat, în ultimele două luni, poziții divergente în mass-media, însă nu se așează nimeni la masă pentru a identifica soluții clare, concrete. Cred că mai ales acum ar trebui aplicată ”Regula de aur”, care ar trebui să fie oricând un reper al relațiilor interumane, sociale. Etica reciprocității. Comportă-te cu ceilalți așa cum ai vrea să se comporte ei cu tine. Statul trebuie să înțeleagă sectorul privat și invers. Ar trebui să se ajungă la un numitor comun, ținându-se cont, firește, de restricțiile impuse de pandemia CoVid-19.

Această celulă de criză se poate transforma apoi într-o structură permanentă, care să contribuie la ”ridicarea” turismului românesc. Turismul autohton a ajuns la un anumit nivel și cred că este pregătit să primească mai mulți turiști, după ce această criză generate de pandemie va înceta. Dar nu poate fi pregătit fără sprijin. Este nevoie de doi parteneri, chiar dacă opiniile pot fi de multe ori divergente. Partenerii aceștia sunt publicul și privatul. Din păcate, nici statul nu are un interlocutor puternic și cu o strategie unitară.

Mă dezamăgește lipsa de unitate a organizațiilor și a patronatelor din industria turistică. Da, este o certitudine că există interese divergente. Dar dacă nu există un compromis între reprezentanții industriei de profil, aceștia nu vor fi luați în seamă de către reprezentanții Guvernului la adevărata importanță. Dacă nu se ajunge la o colaborare și la o unitate, există riscul ca nimeni să nu-și mai vadă interesul împlinit și vom ajunge la o situație ca România să devină ”terra nuda” din punct de vedere turistic. Iar reprezentanții Guvernului trebuie să realizeze că miile de străini care consumă zilnic măcar o cafea în Centrul vechi vin datorită faptului că avem un sector HoReCa în dezvoltare, avem agenții de turism, avem turism.

Îmi amintesc că în decembrie 2004, când eram purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), a avut loc dezastruosul tsunami din sud estul Asiei. La acea vreme erau ceva turiști români în Thailanda și în Asia de Sud Est. Ministerul Afacerilor Externe a contactat ANAT, a fost formată o celulă de criză, agențiile de turism au informat dacă au turiști în zonele calamitate. ANAT a propus un cod de bune practici care a fost adoptat, și cel puțin România a trecut cu bine peste acea criză. Pentru că s-a comunicat și nu au existat orgolii de nicio parte. Da, era o altă situație, dar comunicarea și unitatea a rezolvat multe.

Avem nevoie de reguli noi și în turism

Este nevoie de norme și de proceduri care să fie implementate și respectate, în special pentru structurile de cazare și pentru transportatorii de pe teritoriul României. Aceste norme trebuie adoptate de către Guvern, dar în dialog cu reprezentanții organizațiilor de profil care reunesc proprietarii de structuri de cazare, transportatorii, agențiile de turism. Este posibil să mai apară și după 1 iunie cazuri izolate de infectare cu CoVid-19, inclusiv în structurile de cazare, care trebui raportate la un birou de comandă, ce va decide aplicarea măsurilor care se impun.

Așa cum majoritatea românilor au respectat, responsabil, Ordonanțele Militare, așa vor trebui elaborate norme și pentru turism, chiar o ”foaie de parcurs”, de către autorități, împreună cu reprezentanții organizațiilor de turism. Un ghid elaborat ar fi util și acum, și pentru alte viitoare situații imprevizibile.

Pe de altă parte, este nevoie de un sprijin financiar consistent, așa cum au procedat țări vest europene, precum Spania, Germania, Franța. Avem la dispoziție fonduri europene pentru sprijinul financiar. Trebuie clar departajate sectoarele HoReCa, al agențiilor de turism și al transportatorilor. Fiecare se confruntă cu problemele sale specifice, deși este clar, industria turistică și a transporturilor se numără printre cele mai afectate industrii din lume.

Dacă situația va fi sub control, vom putea vorbi despre turism, pas cu pas, după 1 iunie. Realist și de bun simț, cred că sezonul se va deschide mai ales între 15 iunie și 1 iulie. Sunt hoteluri din Mamaia și nu numai care deja intenționează să se deschidă spre finele lunii iunie. Oricum, și în vremurile normale, majoritatea turiștilor alegeau litoralul românesc după 1 iulie.

Copilul numit turism trebuie să fie vitaminizat

Sper să nu mai fie cazul, încă o dată, ca turismul românesc să fie considerat o ”eternă speranță”, un copil de perspectivă, dar care nu este luat în seamă deoarece este ori prea tânăr, ori încă nu este foarte înalt… Cred că ar putea exista o înțelegere, pe de o parte între public și privat, iar pe cealaltă parte, între interesele uneori divergente dintre principalii actori din lumea turismului. Putem avea unitate prin diversitate. Sau nu mai putem avea nimic…

Copilul numit turism trebuie să fie vitaminizat, ca să se facă un tânăr înalt și bine făcut. Și nu lăsat iar și iar repetent, cu speranța că anul viitor va lua un premiu. Sau nici măcar. De pe acum ar fi eficientă o promovare puternică a României. Pentru că imaginea de țară nu a fost așa de afectată de această pandemie, față de cea a altor țări. Statul ar trebui să se gândească: ce pot face eu pentru turismul românesc și cum pot ajuta investitorii din turism la modul real, concret și legal, în afară de cadrul legislativ și de nivelul declarativ?

Reprezentanții sectorului privat ar trebui să-și gândească afacerile, așa cum au mai rămas, și pe termen mediu și lung, și ar trebui să se gândească: ce pot face și eu pentru turismul românesc și pentru România. Angajații vor cere mai mult respect și clar, vor avea nevoie de formare, de educație la modul cel mai serios. Așa vom avea turism. Prin comunicare și respect reciproc. Public – privat / patronat – dar și angajați. Și… mai există o categorie importantă, despre care vorbesc acum, la final…

Am o certitudine. Anume, că în prezent nu există o soluție unică, salvatoare. Însă informația înseamnă putere. Cine este informat, poate fi cu un pas înainte, și la bine, și la rău. Noi, jurnaliștii de turism, cei care mai suntem, și suntem, am fost mereu alături de industria turistică din România. Vom fi și mai departe. Dacă vom avea alături de cine. Noi putem constata, putem sintetiza, putem analiza, putem oferi informații dar și soluții. Avem nevoie de turism și sper (iar acum vorbesc în calitate de consultant în turism) ca și turismul să aibă nevoie, în continuare, de noi. Personal, câte idei nu mi-au venit, de-a lungul timpului, citind articole de presă…

Traian BĂDULESCU
Vicepreședinte – Clubul Presei de Turism – FIJET Romania

Președintele Clubului Presei de Turism – FIJET România, Ștefan Baciu, a fost invitat la standul Tunisiei, unde s-a întâlnit cu doamna Raja Ammar, directoare la Oficiul Turistic Național al Tunisiei. În cursul dialogului, Ștefan Baciu a subliniat buna colaborare a Clubului Presei de Turism – FIJET România cu FIJET Tunisia și cu președintele acestei asociații, Tijani Haddad, menționând că unii dintre jurnaliștii români au participat la evenimente organizate de Ministerul Turismului din Tunisia, în colaborare cu FIJET Tunisia, precum Congresul din 2017. Doamna Raja Ammar s-a interesat de activitatea jurnaliștilor membri ai FIJET România și a subliniat o posibilă colaborare cu Clubul Presei de Turism legată de organizarea de infotrip-uri pentru jurnaliștii români.

Președintele Clubului s-a întâlnit, la standul Marocului, cu domnul Rachid En Naciri, director pentru Polonia și Europa de Est al Biroul de Turism Național al acestei țări din nordul Africii. Ștefan Baciu a prezentat modul în care au promovat atracțiile turistice marocane jurnaliștii români prezenți la Congresul FIJET, organizat la Marrakech, în 2018. Discuția a conturat, de asemenea, perspectiva unor infotrip-uri în Maroc pentru jurnaliștii români, membri ai Clubului Presei de Turism.

Ana Maria Cononovici, redactor Radio România Internațional, a observat, cu bucurie, promovarea, la această ediție a târgului, a unor zone mai puțin cunoscute, precum conacul brâncovenesc de la Potlogi sau comuna Dolhești, două exemple diferite de descoperire a unor valențe turistice locale. De asemenea, creșterea popularității zonelor ce oferă un turism de aventură, fie că e vorba despre parcuri cu amenajări specifice, precum mai nou apărutul Cornișa, Botoșani, sau de zone montane adecvate turismului speologic sau de aventură și sport. Turismul oenologic rămâne foarte ofertant, tot mai multe crame diversificându-și ofertele de pachete de vizitare și degustare. La fel, și turismul gastronomic, tot mai multe zone adăugând ofertelor de vizitare mărci gastronomice înregistrate. Colega noastră a făcut înregistrări audio la multe dintre standuri, rezultatele urmând să se audă în rubricile viitoare „Vizitați România”, difuzate de Radio România Internațional.

Diana Dumitru, editor Top Business, a participat la festivitatea oficială a standului Deltei Dunării, care l-a avut ca invitat special pe Ivan Patzaichin, la conferința „Infuzia de Business”, organizată de OPTBR, despre importanța turismului balnear la dezvoltarea turistică a României, în prezența Secretarului de Stat Răzvan Pârjol, și la conferința de prezentare a insulei Ammouliani, prezidată de domnul Nikitas Martigakis, proprietar Sunrise Hotel și președinte al asociației Business Association of Ammouliani, la care a fost speaker și Grig Bute, jurnalist de turism Cațavencii și vicepreședinte al Clubului Presei de Turism – FIJET România.

Printre oaspeții de seamă ai standului Clubului Presei de Turism – FIJET România s-au numărat Excelența Sa, domnul Abdullah Zawawi Tahir, ambasadorul Malaeziei la București, Mihai Jurca, director executiv Visit Oradea, care a primit din partea președintelui FIJET România, Ștefan Baciu, albumul oficial al prestigiosului trofeu „Mărul de Aur” cu care Oradea a fost premiată în iunie 2019, Cătălin Țibuleac, Guvernator ARBDD, Simion Giurca, consultant de turism al asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021, alți colegi jurnaliști și specialiști în turism participanți cu stand la Târgul de Turism al României, care au apreciat activitatea și realizările Clubului Presei de Turism – FIJET România.

În imediata apropiere a acestu stand se află cel dedicat revistei Traveller Magazin. Autorul Marian Constantinescu își prezintă acolo cele mai recente numere ale publicației pe care o conduce, dar și cărțile care l-au făcut cunoscut.

Președintele Clubului presei de turism, Ștefan Baciu a avut, în prima zi a târgului, mai multe întâlniri cu reprezentanți ai unor destinații turistice din țară și străinătate. În acest fel au fost semnate și primele parteneriate pentru 2020 ale Clubului cu zonele de pe mapamond care vor fi vizitate și promovate de jurnaliștii români.

De atunci, membrii Clubului Presei de Turism au participat la toate evenimentele majore ale FIJET și au promovat destinații, idei de succes din turism și personalități din industria ospitalității.

Mărul de Aur oferit de FIJET destinațiilor de excelență în turism a ajuns, în anul 2019, și la Oradea. Anterior, trofeul fost acordat mănăstirilor cu picturi murale din Bucovina, Deltei Dunării, zonei Mărginimea Sibiului, companiei Blue Air și orașului Târgu Jiu.