Congresul anual al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, FIJET, din acest an a fost organizat, în premieră, la bordul unei nave de croazieră care timp de câteva zile s-a deplasat pe Marea Mediterană, ajungând în porturi din Italia, Spania şi Franţa. Adunarea Generală FIJET a fost primul eveniment dintr-o serie de acţiuni ce vor fi organizate în mai multe ţări, pentru a marca 70 de ani de la fondarea acestei asociaţii internaţionale. Cu ocazia acestui congres, tunisianul Tijani Haddad, care conduce de 22 de ani Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, a rememorat câteva momente din activitatea acestei asociaţii:

„Am început cu două asociații, cea franceză și cea belgiană, apoi s-a alăturat şi cea italiană. Apoi asociații din toată lumea au devenit membre FIJET pentru că au înțeles ce este FIJET și de ce sectorul turistic are nevoie de o astfel de asociaţie, scopul fiind sprijinirea şi impulsionarea acestui sector, în întreaga lume. Aş dori să mulţumesc colegilor pentru încrederea pe care mi-au acordat-o în aceşti ultimi 22 de ani. Primul meu Congres ca preşedinte a fost cel din Statele Unite. După aceea, am avut multe congrese de succes în aproape întreaga lume.”

România a intrat în familia FIJET în anii 70, când a primit din partea organizaţiei internaţionale a jurnaliştilor de turism trofeul „Mărul de Aur”, în semn de recunoaştere a unei destinaţii deosebite, Bucovina, datorită mănăstirilor cu picturi murale din Bucovina Voroneț, Humor, Moldovița și Sucevița și a bisericii Arbore, aflate în acel moment pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. În anii 80, România a ieşit din FIJET, cel mai probabil din cauza faptului că nu a mai putut plăti cotizaţiile către forul internaţional, pe fondul restricționării plăților în valută. În 2008, România a revenit în FIJET după afilierea Clubului Presei de Turism din România. De atunci, asociația românească a participat la multe evenimente sub egida FIJET, în special la congresele anuale, organizând totodată evenimente și pe plan local, cu participare internațională. În acest an, Clubul Presei de Turism FIJET România s-a implicat în organizarea unor info trip-uri în judeţul Braşov, în  judeţul Gorj, în Delta Dunării şi la Cazanele Dunării, acţiuni la care au participat şi jurnalişti din străinătate.

Un proiect de succes este Academia FIJET pentru Tinerii Jurnalişti. Aceasta oferă tinerilor o oportunitate de a lucra cu jurnalişti de turism cu experienţă din diferite ţări. Programul include seminarii, ateliere și experiențe deosebite. Jurnaliștilor participanți li se oferă, de asemenea, excursii de documentare și oportunități de a se întâlni și de a discuta cu localnici și profesioniști din domeniul turismului.

În context, președintele FIJET, Tijani Haddad, a declarat: „Am creat multe proiecte, unul dintre ele fiind Academia tinerilor jurnalişti. Turismul are nevoie de jurnalişti specializaţi, foarte buni, iar aceştia ar trebui să ştie multe lucruri din acest domeniu. Nimeni nu poate scrie dacă nu are toată experiența acestui domeniu. Cea mai recentă ediţie a Academiei a fost în acest an în Slovacia. Am mai făcut în Slovenia, în Croația, în Tunisia, în România, în Maroc. În fiecare an, participă între 15 și 20 de tineri jurnaliști. Aceasta este ceea ce facem. Trebuie să ne gândim la viitor. Trebuie să adaptăm activitatea noastră viitoare la cerinţele turismului și la nevoile turismului din următorii ani.”

În 1970. FIJET a instituit un premiu pentru excelență, „Mărul de Aur”. De atunci, acest trofeu a fost acordat în fiecare an unei organizații, unui oraș sau unei personalități, ca o recunoaștere a eforturilor de promovare și de dezvoltare a turismului. De când a fost înființat în 1970, FIJET a acordat 71 de trofee. Primul trofeu „Mărul de Aur” a ajuns în România în anul 1975, fiind acordat Bucovinei. Acest trofeu „Mărul de Aur” poate fi admirat în Muzeul Mănăstirii Moldoviţa. Următoarele trofee au fost acordate României după 34 de ani, în 2009. Un „Măr de Aur” a ajuns în Mărginimea Sibiului, considerată o destinaţie unde poţi vedea imagini ale satului românesc autentic sau, după cum a catalogat-o juriul FIJET, o destinaţie romantică. Tot în anul 2009, un alt trofeu „Mărul de Aur” a fost acordat Deltei Dunării, un teritoriu fascinant datorită biovidersităţii şi multiculturalităţii, modelat permanent de apele fluviului. De asemenea, un trofeu a fost acordat companiei „Blue Air”, pentru dinamica pe care o avea în acea perioadă.

În anul 2014, a venit rândul oraşului Târgu Jiu să primească trofeul „Mărul de Aur”. Juriul FIJET a considerat că Târgu Jiu reprezintă o destinaţie unicat datorită operelor în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi.

Un alt trofeu „Mărul de Aur” a fost acordat în 2019 oraşului Oradea. Juriul a considerat că acest trofeu recompensează municipalitatea pentru activitatea de promovare şi dezvoltare a turismului în Oradea şi regiune şi, totodată, constituie un stimulent pentru a o încuraja să continue.

În 2023, FIJET a acordat trofeul „Mărul de Aur” orașului Timișoara, în acel an Capitală Europeană a Culturii. Dincolo de atracțiile sale turistice, a contat și faptul că Timişoara este un model de toleranţă, un loc în care convieţuiesc diferite minorităţi. Aceasta este și în spiritul acestei organizații mondiale a jurnaliștilor și scriitorilor de turism. Chiar de la înființare, FIJET a contribuit la înțelegerea reciprocă între popoarele lumii, indiferent de religie și sistem politic. De asemenea, în contextul altor provocări precum migraţia ilegală şi poluarea mărilor, în special a Mediteranei, o zonă extrem de importantă pentru industria ospitalității  acest sector. FIJET a pledat pentru conservarea mediului și pentru un turism durabil.

Clubul Presei de Turism – FIJET România anunță cu durere și cu tristețe trecerea în eternitate a colegului nostru Andrei George Dicu, jurnalist și scriitor.

Andrei George Dicu, un jurnalist, scriitor, poet și pamfletar, cu o prezență vibrantă și cu o voce distinctivă în peisajul media românesc, a trecut în eternitate la doar 49 de ani, lăsând în urmă un vid imens și inimile îndurerate ale celor care l-au cunoscut și l-au admirat.

Născut cu harul de a povesti povești, Andrei George Dicu a fost mult mai mult decât un simplu jurnalist sau scriitor, dar și poet – a fost un călător în universul cuvintelor, o personalitate culturală complexă, modelând realitatea cu fiecare frază și cu fiecare reportaj. Ca Senior editor la revista FANATIK și editorialist la site-ul FANATIK.RO, el a fost o sursă de inspirație pentru mulți, aducând în lumină subiecte de actualitate și provocând gânduri critice.

Cu romanul său captivant, „Carla”, lansat în 2019, primul roman rozacrucian din România, Andrei Dicu a demonstrat că talentul său depășește granițele presei scrise și că povestirile sale au puterea de a atinge inimile cititorilor cu profunzime și sensibilitate.

De-a lungul unei cariere ce a început în 1992, când încă era elev de liceu, și-a pus amprenta asupra unei game variate de platforme media, navigând cu ușurință între presa scrisă, mediul online, radio, dar și televiziune. S-a remarcat ca jurnalist sportiv, dar și jurnalist specializat pe domeniile politic, social și, turistic cultural. În 1998 a absolvit Școala Superioară de Jurnalistică (SSJ), iar de-a lungul timpului a obținut multe premii pentru activitatea sa de om de presă. A scris postfața pentru mai multe volume aparținând lui Ilie Dobre, precum și postfața cărții lui Laurian Stănchescu, “Corina Ungureanu – sfârșit și început”. A publicat versuri în revistele Salut, Contrapunct, Jurnalul de București, Dreptatea, Tineretul Liber, Oglinda Literară, Luceafărul. La departamentul cultural al TVR a semnat regia, scenariul şi comentariul documentarelor “Palia de la Orăștie”, “O samă de cuvinte” și “Atlasul lingvistic român, de Sextil Pușcariu”.

A fost colaborator la „ProSport”, și ulterior la cotidianul „Sportul Românesc”, secția Fotbal-Internațional „ProSport” şi la cotidianul „Sportul Românesc”. A fost redactor, editorialist și ulterior șef departament turism – sport la cotidianul ”Curierul Național”. De asemenea, a colaborat cu revistele „Atac”, „România Pitorească”, „SportPlus”, RomaniaPress.ro, ”Flacăra” și ”Taifasuri”. A fost realizator al emisiunii „Oameni mari”, la postul TV online Job TV, redactor la departamentul sport al Ziarului „Ring”, redactor – colaborator la Radio Romania Actualităţi, unde a fost invitat și ulterior realizator al emisiunii „Semnele lumii”, realizator de emisiuni la Radio Total Sport FM, dar și redactor-șef, comentator și pamfletar la revista VIP. A jucat în rol secundar în filmul “Cântec pentru fiul meu” (1980) şi în câteva producţii realizate de postul Tele 7 ABC (1996).

Pentru Clubul Presei de Turism – FIJET Romania, Andrei Dicu nu a fost doar un coleg, ci și un prieten drag, cu care am împărtășit bucuriile și provocările acestei profesii exigente. Îi vom simți lipsa prezenței puternice, dar vom păstra vie amintirea lui prin contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea și promovarea jurnalismului de calitate în România.

Este de datoria noastră să îi păstrăm memoria și să facem cunoscute cititorilor creațiile sale literare și jurnalistice. Este foarte greu să scrii ”a fost”…

În această zi tristă, ne unim în gânduri și rugăciuni cu familia și cu cei care i-au fost dragi și alături, oferindu-le întreaga noastră compasiune și susținere în momentele dificile prin care trec. Cu recunoștință și respect, îi spunem adio unui profesionist, unui spirit liber, unui creator rebel și unui prieten drag. Steaua lui s-a oprit acum, din călătoria ei, undeva sus, pe cer, și ne luminează de acolo. Drum bun, Andrei, călătorie liniștită către lumina veșniciei!

Traian Bădulescu

86 de companii participă la Târgul de Turism al României cu mega oferte pentru vacanțele din perioada sărbătorilor de iarnă. Nu lipsesc reducerile considerabile pentru destinațiile exotice recomandate de Revelion, dar nici promoțiile pentru cazare în stațiuni montane celebre pentru zilele de Crăciun.

#TTR2022 prezintă cele mai noi și interesante oferte turistice din țară și străinătate, fiind un eveniment la care se alătură agenții de turism și touroperatori, unități de cazare și de agrement, precum și prestatori de diverse servicii în turism sau autorități de turism locale, naționale și internaționale.

Cei care adoră magia sărbătorilor de iarnă și decorurile de poveste pot beneficia de oferte atractive la vacanțe de tipul city-break la Târgurile de Crăciun din cele mai populare orașe europene: Paris, Praga, Viena, Budapesta, Amsterdam, Berlin.

Pe lângă promoțiile de sărbători, pasionații de călătorie mai pot achiziționa cu reducere de până la 50%, pachete turistice all inclusive sau de tipul demi-pensiune pentru vară în: Bulgaria, Turcia, Egipt, Grecia, Tunisia, Croația și Dubai, bilete de avion și chiar sejururi în Delta Dunării, pe litoralul românesc sau în cele mai frumoase zone de munte din țara noastră.

De asemenea, cei interesați găsesc la #TTR2022 și pachete promoționale la călătoriile către destinații exotice, precum: Maldive, Thailanda, Punta Cana, Mauritius, Cancun, Bali, Zanzibar sau Seychelles.

Nu ratați ediția de toamnă a Târgului de Turism al României. Vă așteptăm la ROMEXPO să alegeți destinația care vi se potrivește la un super preț.

PROGRAM DE VIZITARE

10 – 12.11.2022: în intervalul orar 10:00 – 18:00
13.11.2022: în intervalul orar 10:00 – 16:00

Accesul este gratuit.

Anul 2020 a ajuns la final. Un an de încercări dar și de reflecție, un an despre care putem spune că am așteptat să treacă mai repede. Industria turismului mai este supranumită ”industria visurilor”, așa că nu ne rămâne decât să visăm, acum, de sărbători, și să punem visurile în practică anul viitor. Ne dorim mai mult ca oricând ca 2021 să fie anul subiectelor pozitive și al revederii fizice, așa cum eram obișnuiți.

Clubul Presei de Turism – FIJET România urează colegilor, partenerilor și prietenilor Crăciun fericit, sărbători luminate și un an 2021 mult mai bun! Sperăm cu toții ca anul viitor să reprezinte anul renașterii, anul comunicării și un nou început spre mai bine.

Pentru celebrarea Zilei Mondiale a Turismului, la 27 septembrie, Organizaţia Mondială a Turismului a ales tema „Turism și dezvoltare rurală”. Această celebrare se desfășoară în condiții speciale, cu mască de protecție, cu amintirea unui sezon de vară ratat și cu îngrijorare pentru viitorul apropiat al turismului. Fără nicio legătură cu decizia forului mondial al turismului, dar cu dorinţa de distanţare, mulţi oameni, printre care mulţi tineri, au ales în acest an destinaţii de vacanţă liniştite, în propria ţară. A fost un sprijin neaşteptat pentru OMT care îşi propusese, înainte de pandemie, să impulsioneze acest sector şi să sprijine destinaţii noi, în zone mai puţin populate. În întreaga lume, turismul oferă locuri de muncă, întărește comunităţile rurale, contribuie la protejarea patrimoniului, la păstrarea tradiţiilor şi, uneori, la protejarea habitatului şi a unor specii periclitate.

După aceste luni cu frontiere „întredeschise” şi cu reguli sanitare modificate, este evident că asistăm la o schimbare a profilului turistului. În viitorul apropiat, cei mai mulţi turişti care se vor încumeta să efectueze călătorii internaţionale vor fi cei tineri, în timp ce persoanele în vârstă vor fi mai rezervate în această privinţă. Acest nou profil va determina o modificare a ofertei turistice, cu structuri de cazare mai puţin pretenţioase şi cu condiţii pentru socializare, cu preparate mai simple şi mai ieftine în restaurante poate altădată cu pretenţii şi cu facilităţi de transport, totul fiind o ajustare la bugetul pe care şi-l permit clienţii tineri.

Bilanţurile la sfârşitul sezonului estival nu apară bine deloc, iar multe încasări ale ţărilor din Europa care contează în turismul internaţional au provenit de la propriii cetăţeni, care au evitat deplasările în străinătate. Conform estimărilor OMT, peste un miliard de persoane vor renunţa în acest an la călătoriile internaţionale, iar pierderile se vor ridica la circa 1.200 de miliarde de dolari, un mare minus care va atinge în primul rând statele aflate în topul mondial al turismului, dar care a lovit puternic și economiile micilor state insulare care depind de turism. Chiar dacă pandemia va scădea ca intensitate, sectorul turismului nu va reveni mai devreme de 3 … 4 ani la nivelul atins în 2019.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului trebuie să ne gândim cu recunoștință la toți cei care au suferit, dar au făcut eforturi pentru ca industria viselor să meargă mai departe. Pe lângă hotelieri, agenți de turism, transportatori, ghizi de turism, trebuie să îi menționăm și pe cei care dau indicații prețioase celor care intenționează să meargă în vacanță. Este vorba despre jurnaliștii de turism care se exprimă la televiziune, la radio sau în scris, inclusiv în mediu online. Confruntați cu lipsa libertății de deplasare în acest an pandemic și, deloc de neglijat, cu probleme financiare, mulți jurnaliști au încercat să fie aproape de toți cei din lumea minunată, dar momentan tristă a turismului. Suntem jos, dar ne vom reveni, împreună! Tuturor actorilor de pe scena mondială a turismului, „La mulți ani”!

Turismul este un sector cu o pondere de 10% la Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, însă, la nivelul statelor membre, percepția este diferită. Cu scăderi ale încasărilor de peste 20 de miliarde în doar două luni, în cazul Italiei sau cu o pondere a turismului de peste 20% la PIB, cazul Greciei și al Croației, este de înțeles dorința de a deschide cât mai repede ușile din industria ospitalității.

Suntem în așteptarea unor reglementări, poate la nivel european, poate la nivel național. Deocamdată nu știm exact ce ar însemna o structură de cazare sigură din punct de vedere sanitar. Există multe opinii legate despre modul în care ar trebui să fie primit un turist și în ce condiții ar trebui să fie cazat un turist. Turistul va interacționa sau nu cu recepționerul? Va putea folosi liftul din hotel și va putea atinge butoanele? Cum va servi micul dejun? Va fi totul ambalat sau va fi in regim de room-service?

Apoi ce facem la plajă? Fixarea distanței dintre cearșafuri, dintre șezlonguri este cea mai simplă problemă, dar cum ar putea funcționa, de exemplu, barurile de pe plajă, o gogoșerie și alte puncte de alimentație publică? Ne întrebăm dacă hotelierii sunt pregătiți pentru a primi turiști, dar trebuie să ne gândim și dacă turiștii sunt pregătiți pentru o astfel de vacanță, care va fi diferită față de cele din anii trecuți. Pe lângă un prag psihologic pe care să-l depășim și pe lângă banii de care avem nevoie pentru a pleca în vacanță, este posibil să avem nevoie și de un certificat de sănătate, care este o garanție doar până ajungi într-o zonă mai aglomerată sau într-un spațiu închis, cum este un avion, în care petreci cel puțin o oră.

Tot mai multe state le recomandă propriilor cetățeni să își petreacă vacanța în țară, dar, pe de altă parte, încearcă să atragă și turiști străini. Ministrul elen al turismului, Charis Theocharis declara recent că „Grecia se pregătește să-i întâmpine pe turiștii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, așa cum se întâmplă în fiecare an.” Dacă citim în altă cheie, este vorba de a refuza turiștii din așa-numitele zone roșii unde „doamna Covid” își va mai face de cap.

Pe de altă parte, nu toți grecii sunt nerăbdători să primească musafiri din străinătate. Conform unui recent sondaj al unei universității din Salonic, o treime ar prefera turiști din țări cu rate mici de cazuri confirmate de infectări cu Covid 19, trei din patru respondenți ar dori ca turiștii să aibă un pașaport de sănătate, iar aproape 94% doresc controale stricte pe aeroporturi și la frontiere.

Ștefan Baciu

Președinte – Clubul Presei de Turism / FIJET Romania

Este evident că această criză provocată de Covid-19 nu se va încheia mâine, chiar dacă sectorul construcțiilor, fabricile de textile și magazinele își pot relua activitatea imediat după încheierea pandemiei. Nu va fi însă și cazul turismului. Criza va fi mult mai lungă din diferite motive:

1. Potențialii turiști nu vor scăpa foarte repede de obsesia Covid-19.

2. Un gust amar al turismului și al călătoriilor va persista mult timp în subconștientul oamenilor, deoarece criza a fost multidimensională.

3. Se aud deja din ce în ce mai tare vocile unor oficiali europeni care își „limitează” cetățenii, sfătuindu-i să nu călătorească și să-și petreacă vacanța în propriile țări. Unii chiar se gândesc să închidă spațiul Schengen. Ei ar trebui să înțeleagă că profesioniștii din turismul european nu se pot baza doar pe piețele lor locale.

În Tunisia, indiferent de toate acestea, guvernul, la începutul crizei, a înfruntat cu curaj aceste provocări la adresa sănătății, urmărind protejarea vieții oamenilor și grija pentru sănătatea acestora. Foarte devreme, guvernul de la Tunis a decis închiderea frontierelor, carantină totală și măsuri sociale. Până acum, eforturile Guvernului au fost convingătoare și lăudabile.

Cu toate acestea, guvernul și partenerii din turism ar trebui să pregătească foarte repede o strategie națională pentru o redresare a turismului printr-o consultare națională. Numai un plan de acțiune concertat și coerent va determina măsurile care trebuie luate pentru a pregăti strategia bazată pe o abordare științifică pentru un plan de recuperare a acestui sector și pentru o campanie promoțională eficientă.

În plus, ar trebui să analizăm componentele produsului nostru turistic, bazat pe diversitate și inovare.

Desigur, lumea de după coronavirus va fi o altă lume. Cu toate acestea, dorința de a călători rămâne la fel de veche. Astăzi, călătoriile nu mai sunt un lux rezervat celor bogați și elitei. Turismul este chiar o parte a drepturilor omului. Acesta este motivul pentru care turismul va renaște.

Textul original al mesajului președintelui FIJET World, Tijani Haddad

Today, Tourism is most affected sector by this Covid-19 pandemic. Its collapse has been brutal and total and its consequences will last longer harder. They will be economical, social and even political. In Tunisia and in several other countries of the world, tourism is a drawing force of many other sectors creating jobs such as agriculture, building transport and many other sectors. In Tunisia, Tourism, with all its components: travel agencies, transport, arts and crafts, etc., is the largest employer in the country and contributes greatly to fighting against poverty. Beyond its economic role, Tourism conveys a cultural message and promote dialogue between religions and civilizations.

It is obvious and clear the end of the Covid-19 crisis is not for tomorrow: building industry, textile factories, supermarkets, can as soon as the end of the pandemic go back to work. This will not be the case for Tourism. The crisis will be much longer for various reasons:

1- Potential tourists will not very get rid of the Covid-19 obsession.

2- A bitter aftertaste of tourism and travel will persist for long time in people’s subconscious, as the crisis was multidimensional.

3- Already, some voices of European officials have risen to „confine” their fellow citizen’s once again, advising them not to travel and to spend their holidays in their own countries. They even think to close Schengen space. They should understand that Tourism Professionals in Europe could not only rely on their local markets.

In Tunisia, regardless of all this, the Government, at the very beginning of the crisis, courageously faced the immediate health challenges: preserving people’s lives and care about their health: very early, the Government decided Border closing, total containment and social measures. So far, the Government efforts were convincing and very commendable.

However, the Government and Tourism Stake holders should very early prepare a national strategy for Tourism resilience through a national consultation. Only a concerted and coherent action plan, will determine the measures to be taken to prepare the strategy based on a scientific approach for a recovery plan and an efficient promotional campaign.
In addition, we should review the components of our tourism product, based diversity and innovation.

Of course, the world after the corona will be another world. However, the desire to travel is as old as eternal. Today, traveling is no longer a luxury reserved for the wealthy and the elite. Tourism is even part of human rights. This is why tourism will rebound.

În acest an noi nu am mai scris și vorbit despre destinații de Paște și avem senzația că ni s-a luat obiectul muncii, iar informațiile pe care le mai transmitem sunt cele despre suferințele turismului românesc și internațional, despre vacanțe anulate sau reprogramate, despre soluții de ieșire din criză propuse de cei care lucrează în industria ospitalității.

În acest an noi nu am mai putut călători pentru a descoperi destinații, pentru a crea noi povești de călătorie și pentru a oferi idei de vacanță.

În acest an și noi am petrecut mai mult timp acasă și, pe lângă celelalte activități, am fost mai atenți la pregătirile pentru Paște.

În acest an am adunat poze cu ouă de Paște, cu pască și cozonaci, care arată că nu avem doar abilități ale scrisului.

În acest an noi, membrii Clubului Presei de Turism FIJET România suntem mai distantați ca niciodată, dar pozele pe care le-am grupat în această postare arată că, de fapt, suntem împreună.

În acest an turismul va renaște, nu tocmai ușor, dar în mod sigur și cu susținerea noastră.

Sărbători Pascale în pace și bucurie!

Președintele Clubului Presei de Turism – FIJET România, Ștefan Baciu, a fost invitat la standul Tunisiei, unde s-a întâlnit cu doamna Raja Ammar, directoare la Oficiul Turistic Național al Tunisiei. În cursul dialogului, Ștefan Baciu a subliniat buna colaborare a Clubului Presei de Turism – FIJET România cu FIJET Tunisia și cu președintele acestei asociații, Tijani Haddad, menționând că unii dintre jurnaliștii români au participat la evenimente organizate de Ministerul Turismului din Tunisia, în colaborare cu FIJET Tunisia, precum Congresul din 2017. Doamna Raja Ammar s-a interesat de activitatea jurnaliștilor membri ai FIJET România și a subliniat o posibilă colaborare cu Clubul Presei de Turism legată de organizarea de infotrip-uri pentru jurnaliștii români.

Președintele Clubului s-a întâlnit, la standul Marocului, cu domnul Rachid En Naciri, director pentru Polonia și Europa de Est al Biroul de Turism Național al acestei țări din nordul Africii. Ștefan Baciu a prezentat modul în care au promovat atracțiile turistice marocane jurnaliștii români prezenți la Congresul FIJET, organizat la Marrakech, în 2018. Discuția a conturat, de asemenea, perspectiva unor infotrip-uri în Maroc pentru jurnaliștii români, membri ai Clubului Presei de Turism.

Ana Maria Cononovici, redactor Radio România Internațional, a observat, cu bucurie, promovarea, la această ediție a târgului, a unor zone mai puțin cunoscute, precum conacul brâncovenesc de la Potlogi sau comuna Dolhești, două exemple diferite de descoperire a unor valențe turistice locale. De asemenea, creșterea popularității zonelor ce oferă un turism de aventură, fie că e vorba despre parcuri cu amenajări specifice, precum mai nou apărutul Cornișa, Botoșani, sau de zone montane adecvate turismului speologic sau de aventură și sport. Turismul oenologic rămâne foarte ofertant, tot mai multe crame diversificându-și ofertele de pachete de vizitare și degustare. La fel, și turismul gastronomic, tot mai multe zone adăugând ofertelor de vizitare mărci gastronomice înregistrate. Colega noastră a făcut înregistrări audio la multe dintre standuri, rezultatele urmând să se audă în rubricile viitoare „Vizitați România”, difuzate de Radio România Internațional.

Diana Dumitru, editor Top Business, a participat la festivitatea oficială a standului Deltei Dunării, care l-a avut ca invitat special pe Ivan Patzaichin, la conferința „Infuzia de Business”, organizată de OPTBR, despre importanța turismului balnear la dezvoltarea turistică a României, în prezența Secretarului de Stat Răzvan Pârjol, și la conferința de prezentare a insulei Ammouliani, prezidată de domnul Nikitas Martigakis, proprietar Sunrise Hotel și președinte al asociației Business Association of Ammouliani, la care a fost speaker și Grig Bute, jurnalist de turism Cațavencii și vicepreședinte al Clubului Presei de Turism – FIJET România.

Printre oaspeții de seamă ai standului Clubului Presei de Turism – FIJET România s-au numărat Excelența Sa, domnul Abdullah Zawawi Tahir, ambasadorul Malaeziei la București, Mihai Jurca, director executiv Visit Oradea, care a primit din partea președintelui FIJET România, Ștefan Baciu, albumul oficial al prestigiosului trofeu „Mărul de Aur” cu care Oradea a fost premiată în iunie 2019, Cătălin Țibuleac, Guvernator ARBDD, Simion Giurca, consultant de turism al asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021, alți colegi jurnaliști și specialiști în turism participanți cu stand la Târgul de Turism al României, care au apreciat activitatea și realizările Clubului Presei de Turism – FIJET România.

De atunci, membrii Clubului Presei de Turism au participat la toate evenimentele majore ale FIJET și au promovat destinații, idei de succes din turism și personalități din industria ospitalității.

Mărul de Aur oferit de FIJET destinațiilor de excelență în turism a ajuns, în anul 2019, și la Oradea. Anterior, trofeul fost acordat mănăstirilor cu picturi murale din Bucovina, Deltei Dunării, zonei Mărginimea Sibiului, companiei Blue Air și orașului Târgu Jiu.