Turismul este un sector cu o pondere de 10% la Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, însă, la nivelul statelor membre, percepția este diferită. Cu scăderi ale încasărilor de peste 20 de miliarde în doar două luni, în cazul Italiei sau cu o pondere a turismului de peste 20% la PIB, cazul Greciei și al Croației, este de înțeles dorința de a deschide cât mai repede ușile din industria ospitalității.

Suntem în așteptarea unor reglementări, poate la nivel european, poate la nivel național. Deocamdată nu știm exact ce ar însemna o structură de cazare sigură din punct de vedere sanitar. Există multe opinii legate despre modul în care ar trebui să fie primit un turist și în ce condiții ar trebui să fie cazat un turist. Turistul va interacționa sau nu cu recepționerul? Va putea folosi liftul din hotel și va putea atinge butoanele? Cum va servi micul dejun? Va fi totul ambalat sau va fi in regim de room-service?

Apoi ce facem la plajă? Fixarea distanței dintre cearșafuri, dintre șezlonguri este cea mai simplă problemă, dar cum ar putea funcționa, de exemplu, barurile de pe plajă, o gogoșerie și alte puncte de alimentație publică? Ne întrebăm dacă hotelierii sunt pregătiți pentru a primi turiști, dar trebuie să ne gândim și dacă turiștii sunt pregătiți pentru o astfel de vacanță, care va fi diferită față de cele din anii trecuți. Pe lângă un prag psihologic pe care să-l depășim și pe lângă banii de care avem nevoie pentru a pleca în vacanță, este posibil să avem nevoie și de un certificat de sănătate, care este o garanție doar până ajungi într-o zonă mai aglomerată sau într-un spațiu închis, cum este un avion, în care petreci cel puțin o oră.

Tot mai multe state le recomandă propriilor cetățeni să își petreacă vacanța în țară, dar, pe de altă parte, încearcă să atragă și turiști străini. Ministrul elen al turismului, Charis Theocharis declara recent că „Grecia se pregătește să-i întâmpine pe turiștii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, așa cum se întâmplă în fiecare an.” Dacă citim în altă cheie, este vorba de a refuza turiștii din așa-numitele zone roșii unde „doamna Covid” își va mai face de cap.

Pe de altă parte, nu toți grecii sunt nerăbdători să primească musafiri din străinătate. Conform unui recent sondaj al unei universității din Salonic, o treime ar prefera turiști din țări cu rate mici de cazuri confirmate de infectări cu Covid 19, trei din patru respondenți ar dori ca turiștii să aibă un pașaport de sănătate, iar aproape 94% doresc controale stricte pe aeroporturi și la frontiere.

Ștefan Baciu

Președinte – Clubul Presei de Turism / FIJET Romania

Criza generată de pandemia coronavirus reprezintă un test, o încercare și un ”reset” care ne va marca. Dar ne va permite și reinventarea, regenerarea. După această autoizolare, oamenii sau cel puțin o parte dintre ei, vor aprecia timpul liber și viața, mai mult ca oricând. După încetarea crizei, va fi o bucurie generală, cel puțin asemeni celei generate de încetarea unui Război Mondial. Totuși, acum nu avem nici ruine, nici bombe, nici poluare, dimpotrivă, și sper, nici zeci de milioane de victime. În aceste zile, oamenii au timp să se gândească la ceea ce nu au făcut suficient de bine înainte de pandemie și vor încerca să îndrepte. În general, în vremuri, să le zicem, normale, majoritatea oamenilor își tot programează proiecte, fapte, acțiuni și le tot amână deoarece apar diverse alte ”oportunități” pe care vor să le fructifice. Deși, din viață rămânem cu ceea ce lăsăm mai departe, cu călătoriile, cu experiențele diverse, cu ceea ce scriem, cu ceea ce creăm și influențăm în bine și nu cu lucrurile sau cu banii.

Unul dintre domeniile din ce în ce mai indispensabile omului a devenit turismul. Nevoia de a călători, de a descoperi, de a explora, de a te relaxa undeva, mai departe de casă. Turismul este important pentru România din mai multe perspective, chiar dacă are, încă, un aport mare la PIB. Poate aduce bani, fiind o formă de export de servicii – dacă ne referim la incoming, dar poate genera și o imagine mai bună țării noastre. Pe de altă parte, vorbim și de latura socială. Oamenii doresc să călătorească, să schimbe ”peisajul”, să meargă la aer curat. Mai ales după aceste luni de izolare.

Turismul și ”Regula de aur”

Însă, ca de obicei, turismul românesc se confruntă cu probleme. Probleme de decizie și de comunicare. În primul și în primul rând, cred că este nevoie de formarea unei celule permanente de criză, care să reunească reprezentanții Guvernului, ai ministerelor abilitate, precum și ai Ministerului Sănătății, ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Direcțiilor de Sănătate Publică și ai organizațiilor profesionale de profil. O asemenea celulă de criză ar fi trebuit formată ieri, așa cum se spune. La ora actuală nu văd unde este dialogul dintre sectoarele public și privat din turism. Am observat, în ultimele două luni, poziții divergente în mass-media, însă nu se așează nimeni la masă pentru a identifica soluții clare, concrete. Cred că mai ales acum ar trebui aplicată ”Regula de aur”, care ar trebui să fie oricând un reper al relațiilor interumane, sociale. Etica reciprocității. Comportă-te cu ceilalți așa cum ai vrea să se comporte ei cu tine. Statul trebuie să înțeleagă sectorul privat și invers. Ar trebui să se ajungă la un numitor comun, ținându-se cont, firește, de restricțiile impuse de pandemia CoVid-19.

Această celulă de criză se poate transforma apoi într-o structură permanentă, care să contribuie la ”ridicarea” turismului românesc. Turismul autohton a ajuns la un anumit nivel și cred că este pregătit să primească mai mulți turiști, după ce această criză generate de pandemie va înceta. Dar nu poate fi pregătit fără sprijin. Este nevoie de doi parteneri, chiar dacă opiniile pot fi de multe ori divergente. Partenerii aceștia sunt publicul și privatul. Din păcate, nici statul nu are un interlocutor puternic și cu o strategie unitară.

Mă dezamăgește lipsa de unitate a organizațiilor și a patronatelor din industria turistică. Da, este o certitudine că există interese divergente. Dar dacă nu există un compromis între reprezentanții industriei de profil, aceștia nu vor fi luați în seamă de către reprezentanții Guvernului la adevărata importanță. Dacă nu se ajunge la o colaborare și la o unitate, există riscul ca nimeni să nu-și mai vadă interesul împlinit și vom ajunge la o situație ca România să devină ”terra nuda” din punct de vedere turistic. Iar reprezentanții Guvernului trebuie să realizeze că miile de străini care consumă zilnic măcar o cafea în Centrul vechi vin datorită faptului că avem un sector HoReCa în dezvoltare, avem agenții de turism, avem turism.

Îmi amintesc că în decembrie 2004, când eram purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), a avut loc dezastruosul tsunami din sud estul Asiei. La acea vreme erau ceva turiști români în Thailanda și în Asia de Sud Est. Ministerul Afacerilor Externe a contactat ANAT, a fost formată o celulă de criză, agențiile de turism au informat dacă au turiști în zonele calamitate. ANAT a propus un cod de bune practici care a fost adoptat, și cel puțin România a trecut cu bine peste acea criză. Pentru că s-a comunicat și nu au existat orgolii de nicio parte. Da, era o altă situație, dar comunicarea și unitatea a rezolvat multe.

Avem nevoie de reguli noi și în turism

Este nevoie de norme și de proceduri care să fie implementate și respectate, în special pentru structurile de cazare și pentru transportatorii de pe teritoriul României. Aceste norme trebuie adoptate de către Guvern, dar în dialog cu reprezentanții organizațiilor de profil care reunesc proprietarii de structuri de cazare, transportatorii, agențiile de turism. Este posibil să mai apară și după 1 iunie cazuri izolate de infectare cu CoVid-19, inclusiv în structurile de cazare, care trebui raportate la un birou de comandă, ce va decide aplicarea măsurilor care se impun.

Așa cum majoritatea românilor au respectat, responsabil, Ordonanțele Militare, așa vor trebui elaborate norme și pentru turism, chiar o ”foaie de parcurs”, de către autorități, împreună cu reprezentanții organizațiilor de turism. Un ghid elaborat ar fi util și acum, și pentru alte viitoare situații imprevizibile.

Pe de altă parte, este nevoie de un sprijin financiar consistent, așa cum au procedat țări vest europene, precum Spania, Germania, Franța. Avem la dispoziție fonduri europene pentru sprijinul financiar. Trebuie clar departajate sectoarele HoReCa, al agențiilor de turism și al transportatorilor. Fiecare se confruntă cu problemele sale specifice, deși este clar, industria turistică și a transporturilor se numără printre cele mai afectate industrii din lume.

Dacă situația va fi sub control, vom putea vorbi despre turism, pas cu pas, după 1 iunie. Realist și de bun simț, cred că sezonul se va deschide mai ales între 15 iunie și 1 iulie. Sunt hoteluri din Mamaia și nu numai care deja intenționează să se deschidă spre finele lunii iunie. Oricum, și în vremurile normale, majoritatea turiștilor alegeau litoralul românesc după 1 iulie.

Copilul numit turism trebuie să fie vitaminizat

Sper să nu mai fie cazul, încă o dată, ca turismul românesc să fie considerat o ”eternă speranță”, un copil de perspectivă, dar care nu este luat în seamă deoarece este ori prea tânăr, ori încă nu este foarte înalt… Cred că ar putea exista o înțelegere, pe de o parte între public și privat, iar pe cealaltă parte, între interesele uneori divergente dintre principalii actori din lumea turismului. Putem avea unitate prin diversitate. Sau nu mai putem avea nimic…

Copilul numit turism trebuie să fie vitaminizat, ca să se facă un tânăr înalt și bine făcut. Și nu lăsat iar și iar repetent, cu speranța că anul viitor va lua un premiu. Sau nici măcar. De pe acum ar fi eficientă o promovare puternică a României. Pentru că imaginea de țară nu a fost așa de afectată de această pandemie, față de cea a altor țări. Statul ar trebui să se gândească: ce pot face eu pentru turismul românesc și cum pot ajuta investitorii din turism la modul real, concret și legal, în afară de cadrul legislativ și de nivelul declarativ?

Reprezentanții sectorului privat ar trebui să-și gândească afacerile, așa cum au mai rămas, și pe termen mediu și lung, și ar trebui să se gândească: ce pot face și eu pentru turismul românesc și pentru România. Angajații vor cere mai mult respect și clar, vor avea nevoie de formare, de educație la modul cel mai serios. Așa vom avea turism. Prin comunicare și respect reciproc. Public – privat / patronat – dar și angajați. Și… mai există o categorie importantă, despre care vorbesc acum, la final…

Am o certitudine. Anume, că în prezent nu există o soluție unică, salvatoare. Însă informația înseamnă putere. Cine este informat, poate fi cu un pas înainte, și la bine, și la rău. Noi, jurnaliștii de turism, cei care mai suntem, și suntem, am fost mereu alături de industria turistică din România. Vom fi și mai departe. Dacă vom avea alături de cine. Noi putem constata, putem sintetiza, putem analiza, putem oferi informații dar și soluții. Avem nevoie de turism și sper (iar acum vorbesc în calitate de consultant în turism) ca și turismul să aibă nevoie, în continuare, de noi. Personal, câte idei nu mi-au venit, de-a lungul timpului, citind articole de presă…

Traian BĂDULESCU
Vicepreședinte – Clubul Presei de Turism – FIJET Romania

Se pare că mai optimiste sunt ţările care beneficiază de insule. Acestea sunt deja în negocieri de închiriere a caselor şi zonelor montane sau litorale sau, de fapt, şi şi. Norocul lor! Aici, odată cu o deschidere a graniţelor şi liberalizare a circulaţiei internaţionale, chiar şi interne, mai mulţi turişti şi-ar putea petrece vacanţe în singuranţă.

Şi atunci, de ce să nu ne punem problema valorificării, şi în România, a zonelor izolate, mai puţin turistice…sau mai puţin utilizate turistic până acum?

Ar putea fi gândite nişte atestate “liber de Covid”, ceva ce în engleză s-ar numi Covid-clearance, care să ateste “puritatea zonei”. Între noi fie vorba, dacă Maricica nu a revenit din Spania în zonă, acolo e chiar greu să ai infectaţi. Tusistul, având sau nu…”paşaport Covid” s-ar putea bucura de un sejur într-o atmosferă “departe de lumea…dezlănţuită”.
Mai rămâne să identificăm aceste zone, ce ar putea fi valorificate astfel.

Oricum, mi se pare o variantă mai eficientă decât ocuparea unui hotel pe jumătate şi cu circuite de intrare şi ieşire, serii la masa şi/sau zone delimitate pe plajă…sau în staţiune…
Putem, în loc de Herculane, să mergem la Ineleţ, spre exemplu. Aici localnicii urcă pe o scară ca de pod, pentru a ajunge la înălţimea zonei locuite. Credeţi că aici Covidul se încumetă să urce? Ce e drept, ar fi bine să existe un parteneriat cu cel mai apropiat spital din zonă, pentru cazul apariţiei vreunei urgenţe.

Chiar dacă Bucovina turistică pierde în această perioadă, odată cu reducerea impactului pandemiei, am putea să ne bucurăm de un sejur pe Valea Şomuzului. Aici, viaţa satului păstrează ritmurile de odinioară, iar comunitatea este mică şi relativ închisă, putând asigura condiţii de siguranţă, odată zona verificată.

Suntem încurajaţi să ne gândim întâi la vacanţă în ţară, mai degrabă decât în străinătate şi pare firesc. Oricum, la momentul când chiar se va putea plănui o vacanţă, s-ar putea să nu mai fie nici timp pentru a pleca prea departe. Şi de ce să nu mergem într-un sat deltaic? De ce să nu încercăm o croazieră pe un hotel plutitor pe bratele Dunării?

Taberele şcolare sau cantonamentele echipelor de mini baschet sau fotbal ar putea fi făcute în zone închise, cu testarea tuturor celor implicaţi în procesul de asistenţă turişti, dar şi a turiştilor, de orice vârstă.

Nu este simplu. Dar nici să sperăm fals într-o normalitate aproape de cea pe care o cunoşteam nu ne dă motive de optimism. Acea normalitate ar putea nici să nu mai existe…sau oricum, ar putea reveni…prea târziu pentru a salva ceva.

Ana-Maria Cononovici

Membru – Clubul Presei de Turism / FIJET România

În momentul de față toți actorii din sectoarele HoReCa și turistic au nevoie de sprijin din partea statului. De asemenea, este nevoie ca operatorii turistici să-și adapteze ofertele și condițiile de cazare la situația actuală. Mai cu seamă, dincolo de orice ofertă turistică, turiștii trebuie să se simtă în siguranță pentru a putea lua în calcul o eventuală vacanță în viitorul apropiat.

Turismul intern ar putea avea de câștigat, în condițiile în care măsurile impuse de autorități ar permite o oarecare relaxare. Cu precădere turismul balneo-climateric ar putea fi nișa către care să se orienteze turiștii, acesta fiind în stransă legătură cu turismul medical, SPA și de relaxare.

Situația prezentă ar trebui concepută, între altele și ca un test al solidarității și acțiunilor comune. Astfel, hotelierii și deținătorii de restaurante, împreună cu micii producători locali agricoli dar nu numai, ar putea colabora și s-ar putea ajuta reciproc.

De asemenea, presa de turism face toate demersurile necesare pentru a susține și promova turismul din România. Este o situație fără precedent însă cu dedicare și implicare o vom depași. Turismul va renaște.

Diana Dumitru
Redactor șef – Top Business

Membru al Clubului Presei de Turism

Alba Iulia

Between mountains and valleys, Alba Iulia is undoubtedly one of oldest city of Romania. This citadel is the Vauban Type, was built between 1715 to 1738 during the Habsburgs domination.
This heritage is the fruit long years of restoration. The citadel of Alba Iulia offers, on the first hand an imposing architecture by its monastery and its ramparts and of the second hand, a side very anchored in the local cultures with the changing of the guard and its many doors which shows the old power of the city.
A walking tour with your family or by bicycle with your friends, the city is peaceful and friendly.

Clubul Presei de Turism FIJET România a obținut dreptul de organizare a Academiei FIJET a tinerilor jurnaliști de turism la reuniunea din noiembrie 2016 a președinților organizațiilor naționale afiliate la FIJET World. Organizarea acestei ediții a Academiei FIJET de către Clubul Presei de Turism FIJET România nu ar fi fost posibilă fără sprijinul următoarelor instituții și companii, care au contribuit astfel și la promovarea turistică a României:
– Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
– Consiliul Județean Alba
– Primăria Municipiului Alba Iulia
– Primăria Municipiului București, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
– Primăria Municipiului Târgu Jiu, prin Centrul Național pentru Informare și Promovare Turistică Târgu Jiu
– Olimpic International Turism
– Hotel Gorj Târgu Jiu
– Restaurantul „Vechiul Conac” Târgu Jiu
– Hotel Palace Băile Govora
– Hotel Tempo București
– Vinarte
– Restaurantul „Casa cu Nuci” București